Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, este organizat cu sprijinul UniCredit Bank (partener principal), Asociația Română a Băncilor (ARB), Auchan, BCR, BRD, Banca Transilvania, CEC Bank, Garanti BBVA, Infinity Capital Investments, Lion Capital, Metropolitan Life, PAID, Salt Bank, UNSAR
După doi ani de expansiune accelerată, creditarea privată încetinește. Soldul creditelor neguvernamentale a pierdut din viteză în ultimele luni, crescând cu 7,5% an/an în septembrie 2025, față de +8,8% în 2024. Încetinirea se vede mai ales la creditele companiilor, unde avansul e de 6,1%, în timp ce împrumuturile de consum au continuat să impulsioneze creditarea de retail cu 9,1% an/an. Condițiile macroeconomice și prudența tot mai mare a clienților vor tempera creditarea și în viitorul apropiat, arată Manea, precizând că BCR previzionează o creștere moderată, de 5–7% anual în 2025–2026, în linie cu o dinamică normală, cel puțin jumătate din creșterea nominală a PIB.
Și ritmul de economisirea s-a temperat, cu un sold al depozitelor neguvernamentale urcând cu 6,7% an/an, față de +10,5% în 2024, în special pe fondul creșterii mai lente a veniturilor și al anticipației scăderii dobânzilor în 2026, remarcă liderul BCR.
Banca sa se așteaptă la o primă reducere a dobânzii de referință abia în luna mai 2026, cu 25 puncte de bază, dând startul unui ciclu de reduceri care vor diminua treptat costul creditării, și tăieri totale de 150 puncte de bază pe parcursul anului viitor. Va fi spațiu de relaxare treptată politica monetară, deoarece inflația va scădea lent, de la 9,9% în septembrie 2025 către o țintă estimată de 3,7% la finalul lui 2026, potrivit prognozei BCR, în condițiile în care efectul creșterii TVA și a accizelor va ieși din baza de calcul a inflației, va dispărea impactul plafonării prețurilor la energie și se vor disipa presiunile de cost din lanțurile de aprovizionare.
Dincolo de aceste evoluții, deciziile privind dobânda de referință vor urmări și politicile băncilor centrale din regiune, în special din Polonia și Cehia, deoarece diferențialul de dobândă față de aceste țări e important, precum și politicile Băncii Centrale Europene și ale Fed din SUA.
În ciuda acestui contextului mai temperat în creditare și economisire, profitabilitatea sistemului bancar rămâne bună (cu ROE în trimestrul 2 din 2025 la 18,2%, semnificativ peste media de 10-11% a UE), așa că băncile au suficient spațiu pentru a finanța sustenabil economiei, spune Sergiu Manea.
„Finanțăm tot ce poate fi finanțat și e eligibil pentru creditare. Sectorul bancar este parte a soluției, are capacitatea de a continua finanțarea firmelor, în pofida riscurilor macro și geopolitice”, crede președintele BCR.
În opinia sa, ”România nu mai are luxul obiectivelor modeste. Până în 2030 trebuie să fim în top 20 global la ușurința de a face business, prin digitalizare, interoperabilitate și debirocratizare.
Spune că avantajul de cost, pe care țara s-a bazat până acum, a fost epuizat: „Dacă primele trei decenii de tranziție au fost despre integrare și capital străin, următorul pariu al României trebuie să fie pe cunoaștere, inovație și competențe digitale. Avem nevoie de educație, infrastructură și energie verde ca priorități naționale. Viitorul României poate să nu depindă de demografie, dacă transformăm capitalul uman, productivitatea și inovația în motor de competitivitate. România e la 80% din productivitatea UE, dar doar la 35% din salarii”.
În cazul Băncii Comerciale Române, finanțările corporate s-au triplat în ultimii șapte ani, de la 11 la 27,3 miliarde de lei. Raportarea pe primele 9 luni ale anului arată credite noi de retail și pentru microîntreprinderi de 13,8 miliarde de lei și credite corporate noi de 11 miliarde de lei (30% pentru investiții). În primele trei trimestre banca a finanțat peste 5.500 de companii, care susțin aproximativ 275.000 de locuri de muncă, iar 500 milioane euro au mers în finanțări sindicalizate.
„Peste jumătate dintre finanțările noastre din ultimii cinci ani au fost pentru investiții”, precizează Manea. A observat că antreprenorii învață să nu aștepte predictibilitatea din piață, ci să o creeze prin disciplină, prin planificare financiară riguroasă, diversificarea surselor de venit și investițiile în formarea continuă a angajaților. În plus, educația financiară, pe care banca sa o susține prin mai mult programe, ”te echipează cu toate resursele pentru a putea face față oricărui context. Este cel mai solid mecanism de protecție pe care îl putem oferi unei economii”.
Pentru finanțarea economiei, programele guvernamentale de garantare continuă să joace un rol semnificativ, spune președintele BCR, amintind că acestea reprezintă 17,5% din totalul creditelor acordate companiilor nefinanciare și au facilitat accesul la finanțare pentru peste 40% dintre debitorii noi, majoritar firme din construcții, servicii și agricultură.
Riscurile s-au intensificat în ultima perioadă, pe fondul incertitudinilor bugetare și macroeconomice, dar sistemul bancar rămâne bine protejat, cu un grad de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante de 66%, peste media UE și cu portofolii de împrumuturi care și-au îmbunătățit structura, reducând expunerea la dobânzi variabile, de la 82% în 2022, la 46% în cazul creditelor ipotecare, și de la 30% la 10% la cele de consum, arată Manea. Precizează că și rata de solvabilitate, de 24%, se menține peste media UE de 19%, la fel ca și lichiditatea de 256%, față de 163% în UE, iar capitalizarea totală a sistemului depășește 176 miliarde EUR, una dintre cele mai ridicate din regiune.
O protecție care a pregătit sistemul bancar și pentru noile riscuri din economie. Manea amintește că România a încheiat 2024 cu cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB, iar țintele de reducere nu merg mai departe de 8,4% din PIB în 2025 și până la 6,0–6,5% din PIB în 2026. BCR și-a temperat prognozele pentru creșterea economică de anul acesta la +1,3%, iar pentru anul viitor anticipează un avans PIB de 2,1%. Estimează o inflație de 3,7% la finele lui 2026, în condițiile în care în luna septembrie a anului în curs indicatorul a fost 9,9%. Deficitul de cont curent rămâne de asemenea ridicat, indicând un risc structural persistent.
„România se află într-un proces de ajustare fiscală graduală, cu impact estimat la –2 puncte procentuale din PIB în 2026, ceea ce face realistă reducerea deficitului bugetar spre 6–6,5% din PIB. Acest efort de consolidare este esențial pentru restabilirea stabilității financiare și pentru menținerea credibilității internaționale”, spune Sergiu Manea.
În opinia sa, este important că România rămâne într-un scenariu de ajustare credibil, cu o economie stabilă și perspective moderate de creștere, bazate pe investiții și disciplină fiscală.
Impactul măsurilor fiscale în economie
Ajustarea fiscală include, însă, măsuri care își transmit efectele în economie, afectând și clienții băncilor, și sistemul bancar.
”Creșterea TVA la 21% și accizele mai mari induc un impuls dezinflaționist întârziat, după un posibil hop inițial al inflației. Cu un consum mai temperat, vedem o cerere de credite de consum mai mică”, arată președintele BCR.
Menționează că, în cazul băncilor, dublarea taxei pe cifra de afaceri, la 4%, se adaugă impozitului pe profit de 16% și afectează rezultatele, iar faptul că taxa e nedeductibilă crește efectul net.
În cazul băncii sale, pentru primele 9 luni din 2025, contribuția a fost de 614 milioane de lei, sumă cumulată din impozitul pe profit și taxa pe CA a băncilor.
Un efect bun pe termen lung al măsurilor fiscale, dacă se va reuși consolidarea bugetară, poate fi însă creșterea credibilității financiare, care ar putea reduce treptat randamentele titlurilor de stat, dacă deficitul se ajustează, spune Manea. Pentru bănci, completează acesta, reducerea acestor randamente ar putea aduce profituri din marcarea la piață a portofoliului de titluri de stat și riscuri suverane mai reduse pe termen mediu.
„Predictibilitatea fiscală, alături de accesul la finanțare pe termen lung și de parteneri care să-l ajute să înțeleagă riscul, sunt trei lucruri de care mediul de afaceri are nevoie. Astăzi, leadershipul economic înseamnă să construiești în jurul riscului. Într-o lume în care crizele interconectate au devenit noua normalitate, lecția rămâne aceeași: stai conectat la piață, anticipează, investește, adaptează-te și așa creezi reziliență”, arată președintele BCR.
În opinia sa, „România nu mai are luxul obiectivelor modeste” și ar trebui să își propună, la orizontul anului 2030, evoluții rapide în mai multe aspecte esențiale pentru dezvoltarea sa. Printre acestea, spune Manea, obiective de competitivitate și business ar putea fi avansul în Top 20 global la ușurința de a face business (față de locul 55 acum), digitalizarea integrală a proceselor publice și reducerea pașilor birocratici de înființare a unei firme, ambele până la cel puțin 60% din media UE, de la doar 35% acum.
Și capitolul productivitate și salarii ne putem propune mai mult, crede președintele BCR: alinierea la 90% din productivitatea UE, de la 80% azi, creșterea salariului mediu brut pe oră la peste 60% din media UE, de la 35% acum, și menținerea ritmului de creștere a productivității la 30% pe deceniu.
Pentru dezvoltarea inovării, ne putem propune să creștem investițiilor în cercetare-dezvoltare la cel puțin 3% din PIB (de la 0,5% azi, când suntem ultimii în UE) și să ajungem în Top 20 mondial la export cu complexitate economică, urcând de pe poziția 26 azi. De asemenea, minimum 20% din PIB ar trebui să vină din industrii high-tech (auto electric, AI, cybersecurity, pharma).
Un capitol extrem de important, spune Manea, este cel al educației și capitalului uman. Obiective propuse pentru 2030: Rată de absolvire BAC de peste 85% (de la circa 76% azi),reducerea ratei de abandon școlar timpuriu sub 12%, de la 16% astăzi, cel mai mare nivel din UE, creșterea ponderii absolvenților de profil tehnic/digital peste 40% și dublarea numărului de specialiști în IT și cybersecurity, de la circa 200.000 la 400.000.
Pe piața muncii, mai arată președintele BCR, ar trebui să ne propunem să creștem rata de ocupare a tinerilor peste 50%, de la doar 17,2% în T1 2025, și a ratei de ocupare generale peste 70%, de la 62,7%, dar și participării femeilor la peste 55%, de la 45% acum, când ocupăm locul 3 la coada UE.
Obiective pentru infrastructură și conectivitate pot fi: dublarea kilometrilor de autostradă până în 2030, de la 1.300km în prezent, finalizarea coridoarelor europene TEN-T, conectarea deplină a României la rețeaua europeană de transport și creșterea volumului de marfă tranzitat prin Portul Constanța cu 50% (de la 92,5 milioane de tone de marfă în 2023, când am reușit deja un avans cu 22,5% față de 2022, dintre care 25 milioane tone din relația cu Ucraina).
Nu în ultimul rând, spune Manea, România ar trebui să aloce cel puțin 2,5% din PIB pentru apărare, cu focus pe zona digital și AI și să ne propunem să avem cel puțin 10 start-up-uri românești integrate în ecosistemele NATO și UE de defense tech.
