Perspectiva negativă reflectă vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe piețele energetice globale, deoarece conturile fiscale sub presiune și pozițiile balanței de plăți lasă puțin spațiu pentru a absorbi șocurile externe adâncite sau prelungite”, potrivit S&P.
De ce este important: Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții de evaluare financiară, S&P, Fitch și Moody's sunt indicatori foarte importanți pentru investitori, mai ales pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea statului de a susține acum și în viitor plata împrumuturilor pe care le ia. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai bune, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenții), este de importanță majoră pentru statul român.
De asemenea important: România are din partea S&P rating BBB- din mai 2014. Perspectiva calificativului de țară a fost revizuită de la stabilă la negativă în ianuarie 2025, în contextul în care deficitul bugetar a crescut puternic.
Același deznodământ l-a avut și revizuirea anterioară efectuată de S&P în cazul României, agenția internațională alegând să nu publice o decizie de rating în octombrie anul trecut.
„Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat sã se reducã la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% din PIB în 2027, fațã de 7,7% în 2025, pe fondul mãsurilor de ajustare fiscalã deja implementate. Totodatã, investițiile finanțate din fonduri europene continuã sã reprezinte un factor important de susținere a creșterii economice.
Raportul evidențiazã faptul cã economia României traverseazã o perioadã de creștere moderatã, cu un avans estimat de 0,25% în 2026, urmând ca ritmul de creștere sã se îmbunãtãțeascã în perioada 2027–2029, pânã la o medie de aproximativ 2,5%.
În același timp, agenția subliniazã existența unor riscuri, inclusiv cele legate de evoluțiile din piețele energetice internaționale, presiunile inflaționiste și necesitatea continuãrii reformelor structurale, în special în domeniul colectãrii veniturilor bugetare.
Analiza S&P evidențiazã, de asemenea, avantajele strategice ale României, cum ar fi dependența redusã de importurile de energie (aproximativ 30%), una dintre cele mai mici din Uniunea Europeanã. Acest factor oferã un grad de protecție împotriva volatilitãții prețurilor la resurse cauzate de conflictele geopolitice internaționale.
Perspectiva negativã reflectã, în principal, riscurile asociate implementãrii mãsurilor de consolidare fiscalã și evoluțiilor economice externe.
Potrivit agenției, o eventualã îmbunãtãțire a perspectivelor ar putea avea loc în condițiile reducerii semnificative a deficitelor și relansãrii creșterii economice.
S&P estimează acum că, în pofida încetinirii creșterii economice și a efectelor de runda a doua asupra prețurilor combustibililor din cauza războiului din Orientul Mijlociu, coaliția guvernamentală cvadripartidă a României va face progrese în direcția implementării măsurilor fiscale planificate pentru a aduce deficitul bugetar general la 5,5% din PIB în 2027, comparativ cu 9,4% din PIB în 2024.
“Punctul de plecare slab pentru finanțele publice înseamnă că obiectivul de reducere a împrumutului public net sub 3% din PIB, conform cerințelor Tratatului UE de la Maastricht, se extinde și dincolo de 2030.
În această perioadă, raportul datorie-PIB va rămâne pe o traiectorie ascendentă, crescând la peste 65% până la sfârșitul acestui deceniu”, arată agenția internațională.
Deși partidele care alcătuiesc coaliția de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale - inclusiv creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public - sunt deja în vigoare, mai notează S&P.
“Cu toate acestea, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu și consecințele pe care acesta le are asupra aprovizionării cu energie la nivel mondial și a prețurilor reprezintă un alt șoc pentru gospodăriile românești.
Acum preconizăm că economia României se va confrunta cu o aproape stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale și creșterea prețurilor la energie pun presiune pe consumul privat”, potrivit raportului S&P.
Previziunea este cu 1 punct procentual mai mică față de estimarea anterioară. Economia ar urma să revină la o creștere anuală de 2,5% în perioada 2027-2029.
Perspectivele pentru balanța de plăți a României se stabilizează, mai arată S&P.
Agenția avertizează însă că economia României continuă să se confrunte cu mai multe provocări pe termen lung, inclusiv tendințe demografice adverse, care vor persista.
Scăderea populației active ar putea afecta din ce în ce mai mult creșterea economică, în absența eforturilor de reformă pentru a aborda nepotrivirea competențelor sau pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și, în cele din urmă, ar putea încetini emigrația.
“În ultimul deceniu, populația activă a României a scăzut cu aproximativ 1,1% pe an și ne așteptăm ca această scădere să se modereze doar marginal în următorii ani”, potrivit raportului.
Deblocarea fondurilor UE pentru investiții publice va fi vitală pentru creșterea economică a României pe termen mediu, subliniază S&P.
Un pilon cheie al strategiei de redresare este accelerarea distribuirii a aproximativ 55 de miliarde de euro din fonduri UE, în special începând cu 2026, pentru a compensa pierderile fiscale și a stimula investițiile.
Pentru 2026, agenția estimează că, în schimbul accelerării implementării reformelor importante din cadrul Mecanismului UE de Redresare și Reziliență (PNRR), România ar putea primi aproximativ 3% din PIB în transferuri UE atât din PNRR, cât și din Fondul de Stabilitate și Coeziune.
În combinație cu intrări constante de investiții străine directe de aproximativ 2% din PIB și retrageri din cadrul Facilității UE de Acțiune de Securitate pentru Europa (SAFE), S&P consideră că aceste resurse vor finanța 50%-60% din deficitele balanței de plăți a României în perioada 2026-2027.
România deține a doua cea mai mare alocare de împrumuturi SAFE după Polonia, de 16,68 miliarde de euro.
“În opinia noastră, intrările mari de fonduri UE susțin rezistența profilului extern al României. Există puține alte economii de piață emergente care au acces la această scară de finanțare externă fără datorie.
Din acest motiv, stimulentele pentru guvernul României de a continua ajustarea bugetară sunt puternice.
În schimb, factorii de descurajare, sub forma presiunilor legate de balanța de plăți asupra costurilor de împrumut și a cursului de schimb, sunt, de asemenea, semnificativi.
Pe lângă exacerbarea slăbiciunii externe, orice întârzieri sau deficite în absorbția fondurilor UE ar pune o presiune suplimentară asupra finanțării și creșterii economice interne”, conform raportului S&P.
