Creșterea economică de peste 5% anticipată pentru acest an ascunde dezechilibre fiscale tot mai mari. Măsuri ad-hoc, majorări de taxe și reduceri ale investițiilor publice ar putea menține deficitul bugetar sub 3% din PIB anul acesta, dar nu și în 2018, arată un raport al Unicredit Bank.
Creșterea consumului privat și intrările reduse de fonduri europene vor conduce la ieșiri nete de capital din România. În plus, creșterea salariilor într-un ritm mai accelerat decât cel al creșterii productivității indică faptul că leul ar trebui să se deprecieze în anii următori. BNR a majorat dobânda la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie și anticipăm o nouă majorare de 25 de puncte de bază în noiembrie, urmând ca, în prima jumătate a anului viitor, să decidă majorarea dobânzii de politică monetară de trei ori.
Mirajul creșterii
Creșterea economică rapidă este pusă în pericol de accentuarea dezechibrelor fiscale și externe. La mai puțin de 10 ani de la unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa, Guvernul României repetă multe dintre greșelile care au condus la recesiunea severă din 2009-2010.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Politica fiscală reprezintă cel mai mare risc la adresa stabilității macroeconomice. Guvernul continuă să implementeze măsuri populiste, deși resursele sunt limitate: banca anticipează o creștere de doar 1,2% a veniturilor din taxe anul acesta, în pofida unei creșteri nominale a PIB de 9,9%. Mai mult, salariile din sectorul public și cheltuielile sociale ar putea crește cu 16,6% în 2017 față de 2016. În căutarea unor venituri suplimentare guvernul a devenit mai creativ, dar nu neapărat și mai eficient:
1. a anulat decizii anterioare de relaxare fiscală (cum ar fi supraacciza la carburanți eliminată în luna ianuarie și re-introdusă în septembrie-octombrie)
2. a temperat anumite măsuri anunțate anterior (84% din majorarea de anul viitor a salariilor din sectorul public va fi anulată de transferul contribuțiilor sociale în totalitate în sarcina angajaților)
3. a transferat bani de la companiile deținute majoritar de stat (prin repartizarea de dividende din profiturile anului 2016 și din rezervele societăților1)
4. a redus cheltuielile pentru investiții publice cu echivalentul a 1,3% din PIB în comparație cu planificarea originală
5. a redus rambursările de TVA pentru a compensa – cel puțin temporar – slaba colectare a veniturilor fiscale.
În urma rectificării bugetare semnificative, deficitul anului 2017 ar putea rămâne în preajma sau sub nivelul de 3% din PIB (conform metodologiei europene), mai ales dacă o parte a investițiilor realizate anul acesta vor fi clasificate drept cheltuieli pentru apărare. Cu toate acestea, Guvernul riscă să încheie anul 2018 cu un deficit bugetar de aproximativ 3,7% din PIB, pentru că veniturile bugetare nu pot finanța relaxarea fiscală planificată pentru anul viitor. Această estimare a deficitului ia în calcul o continuare a reducerii investițiilor publice.
Creșterea economică ar putea încetini de la 5,3% în 2017 la 3,6% în 2018 pe fondul unei temperări a principalilor factori de creștere, anume consumul și stocurile. Creșterea alertă a salariului va continua să susțină consumul privat, însă veniturile nete vor crește mai încet decât salariile brute. Angajații sectorului public se vor bucura de o creștere a salariului brut de 25-70% în 2018, cu cele mai mari creșteri planificate în educație și sănătate.
Deși celor din urmă li s-a promis o majorare salarială de 148%, anticipăm o majorare de doar 70%, deoarece cheltuielile bugetare suplimentare până la acel nivel ar fi echivalente cu 0,8% din PIB. Mai mult, transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajatului va menține ritmul mediu de creștere a salariilor nete din sectorul public într-un interval de „doar” 4 - 40%. În același timp, salariul mediu net din sectorul privat ar putea crește cu 6% anul viitor, similar majorării din 2017.
Creșterea corespunzătoare a salariului mediu brut este de 27%, dacă guvernul forțează companiile private să majoreze salariile brute ale angajaților cu echivalentul contribuțiilor sociale pe care nu le vor mai plăti. Stocurile vor crește în urma recoltei mari de cereale, însă investițiile vor fi afectate de amânarea lucrărilor de infrastructură și de creșterea capacităților de producție neutillizate în industrie (în contrast cu tendința din Europa centrală).
Exporturile nete vor frâna creșterea economică, deoarece expansiunea comerțului cu amănuntul este acoperită preponderent din import. Mai mult, majorările frecvente ale salariului mimim pe economie vor continua să erodeze marjele de profit ale exportatorilor români, care ar avea nevoie de un leu mai slab pentru a-și îmbunătăți situația financiară. Cererea internă și europeanăm puternice vor sprijini producția mindustrială, cu toate că ritmul de creștere al acesteia s-ar putea tempera în 2018 pe fondul unor efecte de bază, al investițillor reduse, al costurilor salariale mai mari și al creșterii lente a producției de energie. Serviciile vor continua să crească rapid, unele din cele mai performante sectoare fiind trasportul internațional (pe măsură ce comerțul internațional își continuă revenirea), IT (criza de personal e mai puțin stringentă decât în restul Europei centrale) și comerțul cu amănuntul (stimulat de creșterile salariale).
Banca estimează o creștere de două cifre a construcților din sectorul privat pe toate subcomponentele acestora: spații comerciale, logistice, rezidențiale și construcții industriale. Fluxurile nete de capital stabil ar putea fi negative anul acesta și anul viitor, în contrast puternic cu tendințele regionale. Anticipăm o majorare a deficitului comercial cu bunuri la peste 8% din PIB, conducând la o adâncire a deficitului de cont curent, în pofida exporturilor de servicii mai puternice. Investițiile străine directe ar putea consta în principal în profituri reinvestite, păstrându-și nemodificată ponderea în PIB. Mai îngrijorător este faptul că guvernul a renunțat la îmbunătățirea absorbției fondurilor UE anul acesta, reducând co-finanțarea planificată. Intrările de fonduri structurale și de coeziune s-au redus la 274 milioane de euro în primele șapte luni ale anului 2017 (conform Ministerului Finanțelor Publice) și s-ar putea situa sub 1% din PIB anul acesta.
Îmbunătățirea de anul viitor ar putea fi minoră, ținând cont de majorarea constrângerilor bugetare, context în care este puțin probabil să fie inițiate noi proiecte mari de infrastructură. Leul este supraevaluat în continuare din cauza intrărilor de capital în scădere și a majorării costului unitar cu forța de muncă. Tendința de depreciere caracteristică lunilor de toamnă, împreună cu riscurile fiscale și politice ar putea menține cursul EUR-RON în mpreajma sau chiar desupra nivelului de 4,60 până la finalul anului.
BNR va îngădui o depreciere graduală a leului, iar tranziția spre intervalul de tranzacționare de 4,60-4,70 se va produce în primul trimestru al anului 2018, coincizând cu începutul ciclului de majorare a dobânzii de politică monetară.
BNR a început înăsprirea monetară prin majorarea dobânzii la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie și anticipăm o nouă majorare până la 0,75% în noiembrie 2017. Până atunci, inflația anuală ar putea accelera peste 2% din cauza reintroducerii accizei la carburanți și a scumpirii energiei electrice și gazelor naturale, toate reflectate în prețurile plătite de consumatori. Inflația totală și cea de bază ar putea depăși ținta BNR în ianuarie 2018, din cauza efectelor de bază nefavorabile și a creșterii prețurilor produselor nealimentare și serviciilor. BNR ar putea reacționa majorând dobânda de politică monetară de trei ori, până la nivelul de 2,5% în intervalul februarie-mai 2018.
Există riscul a două conflicte cu autoritățile europene, unul legat de sustenabilitatea fiscală și al doilea legat de independența justiției. Comisia Europeană dispune de mai multe instrumente pentru a pedepsi România decât în cazul Poloniei și al Ungariei, în contextul existenței Mecanismului de Cooperare și Verificare pentru reforme judiciare.
