Comisionarea fixă a tranzacțiilor încurcă investitorii de retail de la Bursa de Valori București și aceștia găsesc acum că este tot mai puțin justificat să intre pe acțiunile mai puțin lichide. Pe piața AeRO cheltuiesc multă energie pentru a urmări ordine care poate nici nu se execută, dar le înghit taxa de 1 leu. Profit.ro prezintă studii de caz care arată cum sistemul de taxare introdus de la începutul anului de BVB îngreunează viața investitorilor activi. „Mai mult îmi fac de lucru”, spune unul dintre ei.
Tranzacțiile pe termen scurt, cu caracter speculativ, dar și achizițiile de portofoliu pe acțiunile listate pe sistemul alternativ de tranzacționare AeRO sunt puternic afectate de taxa unică de 0,95 lei pe ordinul executat și chiar investitori cu mulți bani care vizează transferuri cu pachete mai mari sunt afectați de lovirea doar parțială a ordinelor într-o piață foarte puțin lichidă.
Chiar și tranzacții câștigătoare sunt urmărite agonizant de jucători și măcinate de malaxorul de comisionare a noii scheme tarifare aplicabilă de la începutul anului la BVB. „Te mănâncă mult comisIonul ăsta”, spune unul dintre ei.
Având ca obiectiv înlăturarea micro-ordinelor, de multe ori taxa merge în sens contrar, iar investitorii le lasă în brațe celor din contraparte adesea doar câte o acțiune pentru a-i tachina sau ca semnal că sunt în aceeași suferință. Multe ordine sunt doar mușcate, iar apoi suspendate aiurea în piață, urmând să expire după 62 de zile, termen care validează cheltuirea inutilă a taxei de un leu.
Investitori cu expuneri vechi pe „rasdace” renunță la acțiuni, deși încă văd potențial de creștere și randamente în companii. „Nu știi cum să mai scapi de ele...” Pe AeRO este greu să te întâlnești cu cealaltă parte, iar sistemul de licitații a aruncat într-o ilichiditate încă și mai mare titluri pe care deja numai cei temerari le mai includeau în portofolii.
Bursa de Valori București nu percepe taxa de 0,95 lei pe ordinul executat și pentru acțiunile de pe AeRO, dar o serie de investitori se confruntă cu comisionare fixă de la brokeri și pentru aceste titluri.
Ce este venit pentru BVB este belea pentru investitori
Votată în Adunarea Generală a Acționarilor de bilanț de anul trecut, noua schemă tarifară a avut opoziție, dar încercări de revocare a deciziei au căzut atât în toamnă, cât și la AGA din această primăvară. Demersurile vizând scoaterea taxei unice pe ordinul executat a Asociației Brokerilor au părut că ar cataliza o luptă între casele de brokeraj mici și cele ale băncilor pe de o parte sau o încercare de a coborî pragul de intrare pentru investitorii mici.
Adevărul este că efectele perverse sunt mai largi. Schema tarifară impune o migrare a retailului aproape exclusiv către titlurile foarte lichide, în detrimentul altor emitenți, dar afectează în egală măsură chiar și investitori care au portofolii consistente și bani mai mulți.
Unul dintre aceștia este Dumitru. „Degeaba pui câte 3.000 de titluri în ordin, că îți vinde 2 acțiuni”, a declarat acesta pentru Profit.ro. „Ei s-au distrat...” Dacă acest lucru îl incomoda puțin înainte, acum, având în vedere existența comisionului fix de un leu chiar devine o problemă. „Te încurcă”, spune el.
O afacere de 0,3220 lei
Nu se plânge invocând o ipoteză teoretică. Ne oferă un exemplu chiar din aceste zile. S-a așezat cu un ordin pentru cumpărarea a 502 acțiuni la firma ArcelorMittal Hunedoara (SIDG), echivalentul a aproximativ 160 de lei. A primit numai o acțiune, pentru care a plătit prețul de 0,3220 lei. „Am făcut afacere astăzi...”, este amuzat.
Deocamdată știe un singur lucru: că i s-a luat taxa unică de un leu pe ordinul executat de la broker. Nu știe și dacă cineva îi va vinde acțiunile. „Așa e! Întâi îți ia comisionul și după aceea mai vezi ce mai faci...” Era în continuare primul în „bid” la începutul sesiunii de tranzacționare de ieri, dar nu era încrezător că „va fi servit”. „Bani blocați aiurea, ca să te afli în treabă...”
Câteva ore mai târziu, nu numai că nu i s-au cumpărat acțiunile, dar cineva licitase pentru 2.787 de titluri cu un pas de cotare mai sus. „Se pune peste mine. Eu ce să fac?! Stau cu ordinul înțepenit acolo...”
Este bine de știut. Taxa este pe ordinul executat și vizează codul de identificare al acestuia. Modificarea lui nu înseamnă că se introduce un alt ordin, ne spune Marcel Murgoci, director de operațiuni la SSIF Estinvest Focșani, fapt confirmat de la BVB. Mulți investitori anulează ordine, însă, optim, din punctul de vedere al actualei scheme tarifare, este ca fiecare ordin să fie modificat pentru ca investitorul să nu plătească de mai multe ori taxa de 1 leu.
Este ce i s-a întâmplat lui Paul, investitor activ la BVB, care s-a găsit blocat într-o tranzacție și ca să scape de pachet a folosit o succesiune de ordine care i-au indus costuri suplimentare, erodând dintr-un „trade” care altminteri a fost câștigător. Cazul respectiv este ilustrativ pentru faptul că sistemul tarifar afectează chiar și activitatea de tranzacționare pe titluri cu vizibilitate mare în piața reglementată.
Paul a cumpărat la jumătatea lunii aprilie 10.000 de acțiuni Biofarm București (BIO) la prețul de 0,3170 lei/acțiune, pentru care a plătit 3.170 de lei, vizând o mișcare speculativă. La început a fost bine pentru că i s-a „servit” întregul pachet solicitat. Odată intrat în tranzacție a fost mai greu, chiar dacă aparent a avut dreptate. Acțiunea Biofarm a lovit obiectivul de preț vizat de Paul în zona de 0,3300 lei/acțiune, echivalent pentru un câștig de 4% și un randament anualizat de 80%, așa cum se vede pe graficul atașat.
Problema investitorului a fost aceea că nu a găsit lichiditate. Ordinul de vânzare doar a fost „mușcat”, dar Paul a rămas cu cea mai mare a pachetului. În următoarele zile, pe fondul și al unui parcurs corectiv general al bursei românești, Paul a căutat să se închidă, doar că a tot fost nevoit să mute ordinul mai jos și a sfârșit prin a înstrăina întreg pachetul abia în 4 tranzacții, ceea ce l-a costat la comisioanele fixe.
Din punctul de vedere al teoriei, el a luat decizia corectă pentru că nu a lăsat o poziție câștigătoare să se transforme într-una pierzătoare, dar trage linia și nu este mulțumit când face calculul. La prețul mediu de ieșire de 0,3230 lei/acțiune, a vândut pachetul pentru 3.230 lei, cu 60 de lei peste valoarea de achiziție. Cum la IFB Finwest, unde este client, taxa fixă pe ordinul executat este de 1,95 lei, vede că în cele 5 transferuri a cheltuit 9,75 lei, sumă căreia i se adaugă comisionul variabil. Astfel, câștigul net este doar cu puțin peste 30 de lei pentru o tranzacție în care a pus la bătaie peste 3.000 de lei și a alocat mult timp urmăririi poziției.
„Te îngreunează mult taxele astea. Mama mă-sii... Nu e firesc...”, oftează. Își exprimă clar nemulțumirea față de politica tarifară a Bursei de Valori București: „Ei nu-și dau seama cât de mult rău fac...”
Nu a fost numai votul din AGA de bilanț care a menținut taxa de un leu, chiar dacă mai strâns decât cel din toamnă. Noul director general al BVB, Adrian Tănase, a declarat în prima sa prezență publică faptul că nu intenționează să umble la schema tarifară. Motivul? Știe că automat dacă se schimbă ceva, una din categoriile de brokeri va fi nemulțumită în detrimentul celeilalte. „Interesul meu este să calmez spiritele pentru toată lumea”, declara cel care înainte de a veni la conducerea bursei a administrat timp de peste 8 ani fondurile de pensii ING și NN. „Știu că a creat deranj”, era conștient Tănase despre impactul primei schimbări.
Cum ajung investitorii la Jilava
Dacă la început a fost opoziția caselor de brokeraj mici, acum „mârâielile” încep să vină și de la investitori care, după ce a taxa a devenit aplicabilă, își dau seama de impactul direct asupra activității lor de tranzacționare. Deja iau în calcul că nu vor mai intra în multe tranzacții pe care altădată le-ar fi inițiat. „Mă bag ca să ce?!...”, spune Dumitru. „Mai mult îmi fac de lucru...”
Ne spune ce a pățit la Arteca Jilava (ARJI). „Vezi ordinul ăla de cumpărare de 39 de bucăți?... Al meu e!”, zice. „Erau 40. Mi-a vândut cineva o acțiune.” Prețul tranzacției a fost de 4,20 lei/acțiune, în timp ce pachetul vizat de investitor ar fi de peste 160 de lei. „Am făcut cumpărături de 4,2 lei. Am cheltuit o grămadă de bani”, se hlizește Dumitru. „Nu sunt pachete... Asta e poezia...”
„Zile întregi, săptămâni întregi nu se întâmplă nimic.”
Tranzacțiile de 1 acțiune apar din considerente tehnice și tactice fiind precipitate de sistemul de licitații. Profesioniști ai pieței și investitori cu experiență au reclamat în mai multe rânduri că această modalitate de tranzacționare introdusă în mandatul fostului director general Ludwik Sobolewski pentru unele acțiuni ilichide a gonit încă și mai mult investitorii de pe acești emitenți.
„Stai în continuu cu mâna pe taste...”, zice Dumitru, care afirmă că investiția ține mai mult de rapiditatea cu care te miști la calculator sau viteza terminalului tău decât de judiciozitatea alegerii nivelurilor de cotare.
Acțiuni pe care altădată se făceau tranzacții au rămas fără cerere. Este cazul la Minexfor Deva (MINX), Martens Galați (MABE), Comcereal Tulcea (CTUL), ICAA București (ICEV), Sinterom Cluj-Napoca (SIRM), Avicola București (AVBW), Morărit Panificație Roman (MORA), LCS Imobiliar Cluj-Napoca (LCSI).
„Sunt emitenți fără niciun bid. Zero! Gol!”, zice Dumitru. „Zile întregi, săptămâni întregi nu se întâmplă nimic.” Motivul pentru care acțiunile au rămas fără cerere? Taxa de 1 leu pe ordinul executat. „N-o să stau acolo să-mi dea unul câte o acțiune...”, și-a schimbat atitudinea investitorul, care înainte obișnuia să lase ordine deschise și periodic vedea că i se executau. „Înainte mai făceai...”, ne spune.
Ca el gândesc mai mulți investitori și nu se mai încumetă să pună ordine de cumpărare. „Nimic. Sunt poziții goale. Ăla care vrea să vândă își face de lucru pe acolo...”, afirmă investitorul despre faptul că degeaba acționari verifică dacă s-a mai pus cineva la cumpărare.
Pustiirea din piața AeRO vine în contradicție cu efortul Bursei în mandatul lui Sobolewski de a care un rebranding pentru sistemul alternativ de tranzacționare și cheltuielile alocate în vederea promovării acestuia.
„Nu e deloc utilă taxa asta”
Prima condiție a unei piețe lichide, ne zice Murgoci de la Estinvest, este ca bid-ul și ask-ul să fie populate. Asta nu se întâmplă acum la BVB, mai zice brokerul care subliniază că exact lipsa lichidității face ca și atingerea maximelor post-criză la acest început de an să se consume fără entuziasm, în cvasi-anonimat.
Paul este convins că taxa de 1 leu pe ordinul executat este una care gonește investitorii de retail și inhibă lichiditatea. „Nu e deloc utilă taxa asta. E utilă doar pentru profitul Bursei...”, ne spune.
Există și o parte întunecată a distribuției centralizate de dividende
Investitorii nu numai că nu sunt avizi să meargă la cumpărături pe taraba de la BVB, dar se gândesc să-și arunce pachetele mici și să restrângă numărul de simboluri pe care tranzacționează. „Nu știi cum să mai scapi de ele”, spune Dumitru despre acțiunile de pe AeRO.
Există și un factor de precipitare pentru lichidările de poziții: distribuirea prin broker a dividendelor, direct de la Depozitarul Central. Suma fixă de 5 lei percepută pentru fiecare acțiune din portofoliu indică faptul că trebuie să ai pachete consistente, dar chiar și așa mai multe companii distribuie dividende infinitezimale.
Spre exemplu, Transilvania Leasing și Credit IFN SA (TSLA) are o propunere de dividend de 0,001 lei/acțiune. La fel, la Șantierul Naval Mangalia (STNM), dividendul brut este de 0,00235679 lei/acțiune, astfel încât chiar și cineva care ar avea o deținere de aproximativ 10.000 de lei ar fi sub pragul în care încasarea de dividend să acopere comisionul perceput.
Pentru Dumitru, investitor cu peste 20 de ani de experiență și care a acumulat multiple dețineri, a devenit o prioritate să-și facă ordine în portofoliu, doar că își găsește cu greu contrapartea. „Cum prind o ocazie încep și eu să vând acolo...”, ne spune. „Dă-i cu ele!”
Are conturi la 5 case de brokeraj, dar jena cea mai mare o reprezintă portofoliul încărcat la BT Capital Partners, divizia de brokeraj a Băncii Transilvania (TLV), unde costurile sunt ridicate. Numai să mute pachetele la Depozitar, pentru a le încărca apoi la alt broker, l-ar costa 10 lei pentru fiecare simbol. Și să le țină îl costă. Comisionul pentru încasarea dividendelor este, la fel, 10 lei. „Nu e nimic fără 10 lei acolo”, zice Dumitru cu năduf. Încearcă să lichideze portofoliul, vânzând acțiunile în piață. „Unde să le vând?!”, reclamă el lichiditatea mică de pe AeRO. „Stai așa... cu câteva luate...”
Unde a tras Vasile Roaită sirena și investitorii își joacă feste cu câte o acțiune
Cu schema tarifară și distribuția centralizată de dividende, investitorii au pe lângă calea lichidărilor de dețineri și pe aceea a concentrării unor pachete mai mari. Și acest lucru este, însă, greu, pentru că nu se găsesc pachete mari în piață.
Dumitru este la cumpărare pe acțiunile Atelierele CFR Grivița (ATRD), iar înaintea licitației de prânz de ieri erau disponibile pachete atât la cumpărare, cât și la vânzare, la prețul de 6,00 lei/acțiune, așa cum se vede pe planșa atașată.
Investitorul a mutat în licitație și a achiziționat 74 de titluri din cele disponibile în ask, plătind pentru ele 444 de lei. Este mulțumit. A lăsat el însuși vânzătorul cu o singură acțiune, exact ceea ce este mai enervant în piață. „I-am lăsat una ca să se distreze și el”, râde șugubăț. „Le stric un pic socotelile...”
Investitorii încearcă să surmonteze prin umor o piață mai degrabă potrivnică. La BVB nimic nu amintește de „boom”-ul economic din România. Paul spune că și operatorul de piață ia decizii care frânează lichiditatea, precum taxa de 1 leu pe ordinul executat care nu este adaptată actualului stadiu al pieței locale. Este o decizie administrativă care va arunca unii emitenți în uitare. „Toată lumea o meargă spre energetice, bănci”, vede el viitorul. „Restul acțiunilor care nu sunt lichide mor sau, pur și simplu, intră în hibernare...”
