Deși capitalizarea bursieră este mai mult decât dublă față de precedentul vârf din 2007, volumele sunt semnificativ mai mici, atrage atenția, la Profit Financial.forum, Bogdan Drăgoi, președinte al SIF Banat-Crișana (SIF 1), care pune acest lucru în prmul rând pe blocarea pachetelor de acțiuni la fondurile de pensii, pe care ulterior acestea nu le mai tranzacționează în piață. „Doar sterilizează.”
Conferința a fost organizată cu sprijinul Agista, Alpha Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, NNDKP, UniCredit Bank, Fondul Român de Contragarantare, Philip Morris România și First Bank, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
„Inflația nu a afectat atât de mult prețul acțiunilor pentru că noi avem o piață ilichidă, lipsită de orice lichiditate”, spune Bogdan Drăgoi, care a calificat drept „trist” faptul că în aceste zile este perceput ca un câștig faptul că rulajul zilnic al pieței de acțiuni a revenit la 6 milioane de dolari.
„Să nu uităm că media ultimelor 3 luni de zile este de 3 milioane dolari și de fapt acolo a ajuns piața de capital locală”, mai spune Drăgoi, care pune acest lucru pe seama fondurilor de pensii cu contribuții obligatorii și care concentrează procentaje importante din free-float-ul companiilor din structura indicelui BET. „Dacă fondurile de pensii Pilonul II o să-și dubleze valoarea – adică banii primiți de la Ministerul Muncii – o să dispară piața de capital”, face reducerea la absurd Drăgoi, cu experiență relevantă în trecut la Ministerul Finanțelor Publice, unde a ajuns să ocupe inclusiv funcția de ministru.
Pachetele de acțiuni la emitenții relevanți de la cota BVB sunt concentrate în portofoliile fondurilor de piață, iar acestea au un comportament de „buy&hold”, fără a le mai tranzacționa în piață. „Ei nu sunt activi în piață; ei doar sterilizează”, spune președintele de la SIF Banat Crișana. „Acesta este motivul pentru care bursa – în ansamblul ei – s-a dublat din 2007 încoace ca valoare, de fapt aproape s-a triplat ca valoare, dar valoarea tranzacțiilor zilnice a scăzut de 8 ori.”
Prezent în cadrul dezbaterii, Radu Crăciun, președinte al Asociației pentru pensiile Administrate Privat din România (APAPR), a confirmat această realitate: „Ritmul în care valoarea activelor fondurilor de pensii crește excede cu mult ritmul capitalizării bursiere.”
El spune că de peste 7 ani statul nu a mai listat nicio companie pe bursă și că în lipsa altor instrumente în care să investească fondurilor de pensii „bursa evident va sfârși prin a fi prea mică”. În plus, reglementările au limitat la 1% investițiile de private equity, ceea ce coboară sub optimul de administrare astfel de dețineri. „Este neglijabil. Sincer, nu prea merită deranjul...”, mai spune Crăciun care este și președinte la BCR Pensii.
Stere Farmache, membru al Directoratului la Fondul Român de Contragarantare (FRC), avertizează, însă, că așteptarea pentru listările guvernamentale nu mai este o strategie. „Furnizorul de capitalizare important, semnificativ pentru bursa de valori, statul, este pe cale să-și epuizeze – odată cu listarea Hidroeletrica – potențialul”, a afirmat cel care pentru o lungă perioadă a deținut poziția de director general al operatorului de piață BVB.
Chiar dacă listarea Hidroelectrica ar fi de natură să creeze o efervescență pe piața de capital românească, aceasta ar fi pe termen scurt, spune Drăgoi de la SIF Banat Crișana. Problema concentrării pachetelor de acțiuni la instituționali va reapărea.
Această lipsă de lichiditate va da mai puțină credibilitate prețurilor care vor fi mai ușor de influențat. Vor fi probleme de marcare de piață, dar și discuții și îndoieli față de valoarea reală a companiilor și de randamentele fondurilor de investiții. „Direcția nu este una corectă”, mai spune Drăgoi care la SIF Banat Crișana s-a axat mai puțin pe piața reglementată de acțiuni, ci a făcut tranzacții relevante în zona econoomiei necotate, în special pe piața imobiliară din București.
O deblocare ar putea veni de la formarea unei piețe lichide a derivatelor odată cu lansarea Contrapărții Centrale, precum și la noile prevederi privind taxarea aplicabile din anul 2023. „Așteptăm retailul să vină către piață”, spune Drăgoi care amintește că în ultimii ani persoanele fizice au fost „bombardate” cu opțiuni ale platformelor externe și digitale. „Din păcate, această masă de investitori a plecat de pe bursa locală.”
