GRAFIC Val de vânzări pe bursele lumii

Indicele Dow Jones de la New York a scăzut cu 4%, iar un declin de amplitudine comparabilă au avut piețele din Japonia și China în contextul în care deciziile de întărire a politicii monetare ale Rezervei Federale Americane au fost criticate de președintele SUA, Donald Trump.

Bursa americană este la cea mai importantă secvență de scădere de la preluarea președinției de către republicanul Donald Trump. Declinul a fost precipitat chiar de către președintele SUA, care a criticat deschis în mod nefavorabil politicile de ridicare de dobânzi și de retragere ale lichidității ale băncii centrale. „Fed face o greșeșeală. Sunt atât de restrictivi. Cred că Fed a luat-o razna”, a fost comentariul lui Trump care a declanșat un val de vânzări pe bursele lumii.

Indicele S%P500 al Bursei de la New York a coborât cu 3,29%, cel mai mare declin al ultimelor 8 luni, în a 5-a sesiune „roșie” consecutivă. Indicele Dow Jones Average Industrial a pierdut, de asemenea, 4,05%, iar indicele NASDAQ100 al Bursei de tehnologie a suferit un recul de 4,44%.

Temerile investitorilor sunt acelea că la rate de dobândă mai ridicate, anumite acțiuni care au crescut puternic, în special cele din zona tehnologică, vor apărea ca foarte scumpe la noile costuri de finanțare din piețe.

Una de șoc s-a propagat către Asia, unde indicele Nikkei 225 de la Tokyo s-a depreciat cu 3,89%, iar indicele Hang Seng a alunecat cu 3,75%. Amplitudini ale scăderilor încă și mai mari, de 4-6%, au avut acțiunile listate pe bursele Chinei de la Shanghai și Shenzen.

CITEȘTE ȘI Schroders, companie britanică ce administrează active de 450 miliarde lire, cu obligațiuni emise și pe vremea Războiului Civil din SUA, intră pe piața românească

Tendința de vânzare pe piețele de acțiuni urmează unui val de lichidări de poziții și pe piețele de bonduri început săptămâna trecută. Notele de Trezorerie ale SUA pe scadența la 10 ani sunt tranzacționate la valori care dau acestora randamente de 3,15%, reacții la măsurile băncii centrale de restrângere a politicii monetare.

Rezerva Federală Americană a ridicat, pe 26 septembrie, dobânda-cheie la 2-2,25% și a indicat că menține decizia de a opera o nouă majorare până la finalul anului. De asemenea, pe măsură ce instrumentele financiare achiziționate post-criză ajung la maturitate, bilanțul băncii centrale tinde să se reducă.

Banca centrală a SUA a retras din piață 250 de miliarde din dolarii „tipăriți”, iar bilanțul instituției a ajuns la nivelurile din anul 2014.