După o pauză de 7 ani, Raiffeisen ar urma să devină din nou activ la BVB, printr-o entitate din cadrul grupului care să opereze ca broker român.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Grupul Raiffeisen vizează reîntoarcerea în brokerajul de retail pentru Bursa de Valori București. Instituția financiară cu capital majoritar austriac a inițiat demersurile pe lângă Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) de a se înregistra ca intermediar pe piața de capital românească după o pauză îndelungată, potrivit unor informații obținute de Profit.ro.
Este o decizie de reintrare directă în piață după ce, la finele anului 2017, Raiffeisen Capital & Investment (RCI) – unul din cei mai activi brokeri, parte a consorțiilor de listare a primelor oferte publice primare ale companiilor de stat românești Transelectrica (TEL) și Transgaz (TGN) din 2006 și 2007 – anunțase că nu va mai intermedia tranzacții cu acțiuni, titluri de stat și alte instrumente financiare.
Grupul bancar austriac a rămas activ la BVB, dar ca jucător internațional, pentru clienții săi mari din Vestul și Centrul Europei.
Raiffeisen Bank International a fost anul trecut doar al 8-lea broker de la București, cu o valoare a tranzacțiilor intermediate de 1,20 miliarde lei (241,18 milioane euro) și o cotă de piață de 2,43%.
Este un nivel îndepărtat de anul retragerii ca broker român, când Raiffeisen Capital & Investment era al 3-lea broker și – pe o bursă cu activitate de tranzacționare mai redusă – intermedia un rulaj de 2,46 miliarde lei (495,00 milioane euro), respectiv echivalent cu o cotă de piață de 10,18%. Era o poziție consolidată pentru că, de exemplu, în anul 2006 al listării Transelectrica, înainte de criza financiară din 2008, RCI avea o cotă de piață de 7,70% cu tranzacții intermediate în echivalent 450 milioane euro.
Revenirea Raiffeisen ca broker la BVB nu ar fi unică pentru un grup bancar în peisajul financiar românesc. Chiar în decembrie 2017, când RCI părăsea ringul de la București, ING Bank România revenea ca intermediar activ pe bursa locală, pe care o părăsise în 2012, într-o mișcare de repliere la șocul financiar care a afectat România, dar și Europa prin criza datoriilor suverane a anilor 2010-2011. ING este, în prezent, axată, în special pe instrumentele cu venit fix.
De ce a plecat Raiffeisen și de ce revine
Când grupul austriac a retras Raiffeisen Capital & Investments, rulajele de la BVB erau reduse și războiul comisioanelor mici canibalizase o piață a brokerajului românesc navigând în ape mici. În anul 2018 al pasului înapoi, valoarea zilnică medie tranzacționată de la BVB era de 46,01 milioane lei și chiar s-a contractat în anul următor la 38,87 milioane lei. Piața a continuat să navigheze într-o zonă a unui rulaj mediu de până la 50 milioane lei inclusiv în 2022.
S-a schimbat peisajul? Aparent, anul 2023 marchează intrarea bursei românești într-un alt ordin de mărime. Valoarea medie zilnică de tranzacționare a urcat la 97,35 milioane lei, dublare față de parametrii pieței de la începutul deceniului care au adus promovarea BVB la statutul de piață emergentă sub criteriile FTSE Russell.
Este o explozie a schimburilor de pe bursa locală, care vine și în contextul deal-ului unic, în valoare de 9,28 miliarde lei, cu 19,94% din acțiunile Hidroelectrica (H2O) și al mișcărilor subsecvente în portofoliile investitorilor instituționali urmare a modificării structurii indicilor, inclusiv distribuția de dividende speciale, din resursele financiare rezultate din vânzare de către Fondul Proprietatea (FP).
Primele 7 luni din acest an par a confirma că noul emitent, creșterile generalizate de prețuri la celelalte acțiuni și sentimentul mai bun al investitorilor au adus activitatea de la BVB într-o altă zonă, chiar și fără oferta publică inițială de la Hidroelectrica. Rulajul mediu zilnic este de 72,03 milioane lei și acesta a permis ca tranzacțiile internmediate de Raiffeisen Bank International în perioada ianuarie-iulie 2024 să se ridice la 929,34 milioane lei (186,78 milioane euro), al 7-lea broker, cu o majorare a cotei de piață la 4,04%, de la 2,43% în anul 2023.
Pare a fi o pregătire pentru o intrare mai mare a Raiffeisen într-o piață a brokerajului românesc, unde, anul trecut, rivala cu capital majoritar, de asemenea austriac, BCR, intermediat pachete de acțiuni în valoare de 20,09 miliarde lei. Totuși, cota de piață de 40,54% a Băncii Comerciale fost influențată de calitatea sa de principal vânzator în oferta de la Hidroelectrica.
Piața pare ofertantă nu numai din perspectiva rulajului pieței de acțiuni. Instrumentele cu venit fix aduc propriile lor oportunități. Băncile românești sunt emitenți constanți de obligațiuni corporative, titlurile de stat pentru populație cu aranjori din zona brokerajului bancar și-au arătat potențialul la ediția de primăvară cu valoare de 460,64 milioane euro a programului Fidelis, iar exercițiile derulate în ultima parte a anului trecut de Consiliul Județean Cluj și Primăria Reșița au arătat perspective și pentru piața obligațiunilor municipale.
Revenind la acțiuni, o așteptată temperare a dobânzilor ar urma să reactiveze piața exercițiilor primare a cărei dezgheț s-a consemnat deja în lunile precedente prin listarea Premier Energy (PE). Este o piață în care investitorii de retail se arată receptivi și lasă loc unor inițiative în zona brokerajului românesc, precum cea a Investimental sau a resuscitării Interdealer Capital Invest cu ocazia operațiunii primare în valoare de 19,91 milioane lei derulată de JT Grup Oil (JTG).
Din punctul de vedere al pieței reglementate, cu tranzacții intermediate de 9,38 miliarde lei, Swiss Capital a fost eclipsată anul trecut și adusă la o cotă de piață de 18,93% de BCR și pachetele sale de acțiuni Hidroelectrica distribuite către clienți. În primele 7 luni din acest an, Swiss Capital a revenit pe primul loc, cu o cotă de piață de 20,03%, înlesnind rulaje de 4,61 miliarde lei, inclusiv prin plasarea unor pachete mari în oferte de vânzare accelerată sau transferuri de tip deal, precum cele de la Aquila Part Prod Com (AQ) sau One United Properties (ONE).
WOOD & Company din Cehia a lucrat după modelul Raiffeisen Bank International din ultimii ani, ca broker străin, dar asta nu o împiedică să fie pe locul 2 în clasamentul intermediarilor, cu un rulaj facilitat de 3,53 miliarde lei în perioada ianuarie-iulie 2024 și o cotă de piață de 15,36%. Aici, compania este ajutată de faptul că are un client major în Fondul Proprietatea, foarte activ cu programele sale de răscumpărare.
Potențialul brokerajului românesc inclusiv în zona retailului se vede din situarea pe locul 4 a SSIF TradeVille, cu o cotă de piață de 13,55% și transferuri intermediate de 3,12 miliarde lei, nu departe de cele de 3,33 miliarde lei înlesnite de BT Capital Partners și care au asigurat diviziei de brokeraj a Grupului Banca Transilvania o cotă de piață de 14,49%.
Alți brokeri cu activitate importantă pe segmentul investitorilor individuali au arătat, de asemenea, intermedieri în creștere în primele 7 luni ale acestui an: BRK Financial Group (1,36 miliarde lei), IFB Finwest (824,95 milioane lei), SSIF Goldring din Târgu Mureș (824,95 milioane lei), Prime Transaction (415,13 milioane lei) și SSIF Estinvest Focșani (398,71 milioane lei). Din zona bancară, de unde vine și Raiffeisen Bank, BRD Groupe Societe Generale (BRD) a facilitat schimburi însumând 585,23 milioane lei.
