“Cum tranzacționăm și noi de la anul?”, este o întrebare pusă în luna decembrie de un investitor pe un grup de whatsapp, exprimând îngrijorări că noua cotă de taxare de 6% pentru câștigurile bursiere, introdusă din acest an, va face dificil trading-ul la BVB, având în vedere în actualul sistem nu sunt deduse pierderile.
Temerile unor investitori individuali experimentați nu sunt numai legate de nivelurile din acest an, dar și de faptul că, după renunțarea la principiul impozitării pe câștigul net, statul poate muta succesiv ștacheta până la niveluri care face tranzacționarea ne-economică.
Sunt îngrijorări care primesc un răspuns din zona industriei fondurilor de investiții. În esență, mai rău de atât nu se poate. La o mutare a cifrei peste actualele repere – cu 6% la marcarea câștigurilor pentru deținerile mai mici de un an – într-adevăr, deja s-ar impune o revenire la calculul pe câștigul net.
În plus, statul a fost deschis pentru o astfel de variantă. Pe masa discuțiilor de vara trecută legate de majorarea impozitării câștigurilor bursiere a fost inclusiv o opțiune pentru o cotă de 10% pe net.
Reprezentanții fondurilor de investiții, prezenți la consultări ca parteneri sociali prin Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF), au mers pe idea păstrării actualului nivel cu reținere la sursă, unde nivelul de 6% fără deducerea pierderilor, a fost acceptat ca încă fiind unul decent. “A fost un câștig până la urmă”, rezumă deznodământul Cristian Pascu, director general executiv adjunct la BCR.
În opinia industriei, existența acestui regim de taxare ce reduce fricțiunea investitorilor individuali cu Fiscul, a avut un rol important în creșterea numărului de investitori. Fondurile de investiții deschise au depășit pragul milionului de clienți anul trecut, în timp ce numărul investitorilor individuali la bursă se apropie de borna de 300.000 de conturi deschise la casele de brokeraj.
“Menținerea sistemului de reținere la sursă a fost pentru noi mai important decât creșterea nivelului de taxare”, spune Pascu, care este și vicepreședinte al Consiliului director al AAF. “Desigur că am încercat ca această creștere să fie cumva mai mică.”
În timpul negocierilor din vară, un investitor individual care în urmă cu 3 ani susținuse varianta cu reținere la sursă, dar când nivelul de taxare era de 3% pentru deținerile mai mici de un an și de 1% pentru pachetele dobândite într-un ecart mai mare de timp, spunea că până la urmă s-a impus această variantă către care au presat administratorii fondurilor de investiții și care corespunde intereselor lor.
Astfel, industria fondurilor de investiții încă este într-o fază a intrărilor nete, are bani de plasat, astfel încât absența deducerilor sau oportunitățile de marcare în intervale mai mici de un an nu reprezintă impedimente în activitate.
“Am considerat că e în favoarea investitorilor”, rezumă Pascu opțiunea pentru această variantă. Problematica deducerii pierderilor este importantă pentru altă categorie de investitori, care dispun de sume mai mari, dar nu este esențială pentru cumpărătorii de unități de fond care fac investiții mici, recurente, și care încă este avantajată de actualul sistem în care plătesc o taxă de 3% pentru câștigurile marcate pe dețineri mai mari de un an.
Rezultatele dau dreptate reprezentanților industriei de administrare a activelor financiare pentru că, în pofida majorării taxării, numărul de investitori a fost în creștere, la 1,10 milioane de clienți pentru fonduri, activele au fost în creștere și nu au fost ieșiri.
Fondurile de investiții deschise au atins borna de 36,60 miliarde lei, creșterea anuală fiind de 37,7%. Este rezultatul atât al creșterilor bursiere într-un an 2025 foarte bun, în care indicele reprezentativ BET a câștigat 46,16%, cât și al fluxului de bani.
Pascu de la asociația de profil vede intact acest trend favorabil al fondurilor de investiții și consideră că nivelul ar trebui menținut și, în viitor, când lucrurile se vor așeza, să se vadă dacă se va putea reduce. În scenariul advers al unor noi majorări, ar fi însă de văzut dacă mai este eficientă păstrarea sistemului actual: “Încă e un nivel acceptabil. Desigur, dacă sare de nivelul de 6%, lucrurile trebuie regândite, recalculate, revăzute.”
Problematica trimiterii într-o zonă de nerentabilitate a tranzacționării bursiere dintr-o combinație dintre o nouă majorare și menținerea actualului sistem fără deducerea pierderilor adusă în discuție de Profit.ro îi face pe managerii de fonduri de investiții să se gândească la faptul că suntem în proximitatea unui nivel peste care nu se poate trece.
“6% e foarte aproape de limita tolerabilă pentru reținerea la sursă”, spune Adrian Negru, CEO la Raiffeisen Asset Management. “Nu cred că ar fi rezonabil să mergi cu reținere la sursă pe un nivel de cote mai mari cel puțin pentru sub un an, adică deja pentru mult prea multe stiluri de tranzacționare devine prohibitiv.”
El indică expres niveluri de taxare de 8-10% combinate cu trecerea pe cont a pierderilor ca repere de unde ar urma să se ia în calcul să se întoarcă la sistemul declărării câștigurilor nete.
Pe de altă parte, statul ar fi conștient că dacă din nou ar fi să se revină la preluarea de fișe de portofoliu și declarații de venit, aceasta ar aduce probleme pentru Fisc. Gradul de conformare ar scădea dacă 1 milion de investitori ar fi puși “să alerge peste tot”, mai spune Negru de la Raiffeisen.
Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri, afirmă că nivelul de fiscalizare nu mai pare așa de mic dacă ne gândim la pierderile încasate direct în portofolii și la plățile asigurărilor sociale și de sănătate CASS.
În plus, Ministerul Finanțelor a înțeles că este mai ușor să colecteze impozite de la 20 și ceva de societăți de servicii financiare (SSIF) și de la alți 20 și ceva de administratori de fonduri, decât să solicite conformarea a unui million de investitori în fonduri deschise și a altor aproape 300.000 de clienți ai caselor de brokeraj.
Pe de altă parte, așa cum varianta unei taxări de 10% pe net a fost pe masa vara trecută, la orice propunere de majorare, industria fondurilor de investiții ar putea lua în calcul și abandonarea sistemului cu declarare la sursă introdus în anul 2023. “Probabil că se poate redeschide subiectul dacă piața o va cere sau dacă o va cere contextul”, conchide Pascu de la BCR.
