Banca Națională a României (BNR) și-a întărit politica monetară prin decizia de a mențina dobânda la 2,50%, în contextul în care marile bănci centrale au anunțat politici de reducere a dobânzilor, a spus, joi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a avertizat, însă, că nu orice derapaj fiscal poate să fie combătut de o politică monetară întărită.
BNR a anunțat, joi, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,50% pe an, fiind a 10-a decizie consecutivă în acest sens. Isărescu a precizat că această decizie, în actualul context, înseamnă, de fapt, o întărire a politicii monetare, scrie News.ro.
”Noi ne-am întărit politica monetară cu decizia de astăzi. (...) În condițiile în care Banca Centrală Europeană (BCE) și Fed și japonezii (...) au slăbit dobânzile, noi, indirect, am întărit-o”, a spus Isărescu.
BNR a avertizat, joi, că, pe plan extern, incertitudini sporite decurg din slăbirea tot mai evidentă a economiei zonei euro și a celei globale, precum și din creșterea riscurilor la adresa perspectivei acestora, în contextul războiului comercial și al Brexit.
În plus, deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune, potrivit BNR.
Isărescu a subliniat că, în prezent, asistăm la o depreciere a monedei euro și o apreciere a dolarului în contextul unui război comercial, context care afectează România.
”Este un mesaj pe care l-am transmis și investitorilor străini. Încercăm să ținem lucrurile sub control. (...) Folosim armele din dotare, deși avem un instrumentar limitat”, a spus guvernatorul.
Totodată, Isărescu a avertizat că o politică monetară întărită nu poate repara toate derapajele fiscale.
”Nu orice derapaj fiscal poate să fie combătut de o politică monetară întărită. De la un punct încolo poți să faci mai mult rău decât bine”, a spus Isărescu.
Banca centrală avertizează că, pe plan intern, conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri reprezintă o sursă de incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei inflației, inclusiv în contextul calendarului electoral 2019-2020, iar accentuarea deficitului de cont curent devine tot mai preocupantă.
