În regiune, Ungaria, noua vedetă a piețelor, continuă să beneficieze de intrări de capitaluri după alegerile parlamentare recente, în condițiile așteptărilor privind deblocarea fondurilor europene și ale începerii procesului de adoptare a euro.
Randamentele titlurilor în forinți maghiari au scăzut substanțial sub cele ale titlurilor în lei, dar și sub cele în zloți polonezi.
Leul e singura monedă din regiune care scade substanțial față de euro.
Finanțele au plasat la bănci obligațiuni de 920 de milioane de lei scadente în aprilie 2028, pe o cerere de 1,7 miliarde de lei, în timp ce valoare de prospect – adică ținta inițială a împrumutului – era de 400 de milioane de lei. Randamentul mediu a fost de 6,38% pe an.
Obligațiunile scadente în aprilie 2035 au atras oferte de 1,38 miliarde de lei, față de un prospect de 400 de milioane de lei. Finanțele au împrumutat în cele din urmă 563 de milioane de lei la această tranșă, la un randament mediu de 6,96% pe an.
Costurile de împrumut ale României au scăzut față de nivelurile de la finele lunii aprilie – începutul lunii mai, pe fondul unui climat extern inițial favorabil. În cazul titlurilor pe 10 ani, randamentele urcaseră, în contextul crizei politice, până la 7,3% la începutul lunii mai, dar au coborât apoi la 6,85% pe 14 mai, și revenit pe creștere la circa 7% pe an în această săptămână.
O creștere mai abruptă, de circa 20 de puncte de bază, s-a înregistrat pentru scadența de 3 ani.
„Situația de pe piețele globale rămâne tensionată, Iranul amenințând că va riposta în cazul unui atac american”, notează Erste.
Miercuri, piețele au reacționat pozitiv la declarațiile președintelui SUA Donald Trump, potrivit cărora negocierile cu Iranul se îndreaptă spre final, notează ING Bank.
Activele țărilor din regiunea Europei Centrale și de Est au avut de suferit de pe urma impactului războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor de energie.
O evoluție particulară au avut-o însă activele Ungariei, după alegerile parlamentare din luna aprilie, care au dus la schimbarea guvernului Fidesz cu un nou executiv condus de opoziția Tisza.
Randamentele titlurilor în forinți la 10 ani au scăzut la aproape 5,5% pe an, deși în cea mai mare parte a ultimelor luni erau la niveluri similare titlurilor în lei.
Mai mult, Ungaria plătește acum dobânzi mai mici decât Polonia cu 30-40 de puncte de bază, și a redus diferența față de Cehia de la 250-300 de puncte de bază, cât a fost în cea mai mare parte a anului trecut, la 60-70 de puncte de bază.
Creșterea prețurilor titlurilor maghiare, respectiv scăderea randamentelor, sugerează pariuri agresive ale pieței pe accesul la fonduri europene și aderarea la zona euro.
„Angajamentul de a adopta moneda euro este ferm în acest moment, dar până în prezent nu au fost întreprinse măsuri oficiale. Privind cele două țări care au aderat cel mai recent la zona euro (Bulgaria și Croația), au trecut câțiva ani între aderarea la uniunea bancară (primul pas formal în acest proces) și adoptarea efectivă a monedei euro”, notează Erste.
În această săptămână, euro a scăzut cu circa 0,5% față forintul maghiar - și cu circa 7% de la începutul anului. De asemenea, euro a scăzut ușor, cu aproape 0,1%, față de coroana cehească de la începutul săptămânii, în timp ce zlotul polonez e în stagnare. Pe de altă parte, euro a urcat cu aproape 0,7% față de leu.
„În România, guvernatorul Isărescu a avertizat că întârzierile prelungite în formarea unui nou guvern ar fi dăunătoare. Banca centrală este pregătită să permită o flexibilitate mai mare a cursului de schimb. Deși se pare că leul a atins o zonă de echilibru, potrivit lui Isărescu”, arată Erste.
De la începutul anului, leul are departe cea mai slabă evoluție regională, cu o depreciere de circa 3%.
BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finele acestui an de la 3,9% la 5,5%, pe fondul șocului energetic. Inflația este așteptată să urce până la un vârf de 11% pe an în vară, iar apoi să coboare spre 6% pe an la începutul toamnei, mai ales pe fondului unui efect de bază. Prognoza pentru 2027 a fost menținută la 2,9%.
