România devine tot mai mult o destinație pentru călătorii de afaceri, în schimb atragerea de turiști în scop personal suferă tot mai mult, ceea ce denotă o segmentare a acestui tip de afacere, se arată într-un document oficial.
Astfel, turismul de afaceri a avut, anul trecut, o contribuție la exportul de servicii turistice de 1,2 miliarde de euro (față de 829 de milioane de euro în 2014, sold pozitiv de 560 milioane de euro față de un minus de 34 milioane de euro în 2014), în timp ce turismul în scop personal a raportat doar 298 de milioane de euro (față de 549 de milioane de euro în 2014, sold negativ de 874 de milioane de euro, dublu față de un minus de 411 milioane de euro în 2014).
"În timp ce România devine tot mai mult o destinație pentru călătorii de afaceri, în schimb atragerea de turiști în scop personal suferă tot mai mult, ceea ce denotă o segmentare a acestui tip de afacere", este arătat în documentul obținut de Profit.ro.
Cifrele prezentate anterior public relevă totodată că, după ce în 2013 fuseseră depășite recordurile din perioada pre-criză atât în ceea ce privește exporturile de servicii (cu 13,4 miliarde de euro la un volum de import de 8,7 miliarde de euro), cât și soldul pozitiv al balanței serviciilor (4,69 miliarde de euro), anul trecut au fost înregistrate noi maxime: export de 16,2 miliarde de euro și un sold pozitiv de 6,8 miliarde de euro.
Principalele ramuri contributoare la exportul de servicii au fost cele de transport, telecom și prelucrare a bunurilor.
CITEȘTE ȘI Economia Germaniei a accelerat în 2016. Efectul migranților asupra forței de muncă a fost moderat "Se observă avântul luat de serviciile de transport și de cele informatice, în timp ce alte servicii pentru afaceri (cercetare-dezvoltare, consultanță profesională, servicii tehnice și comerciale etc.) și serviciile de prelucrare a bunurilor stagnează. Cele 4 ramuri menționate contribuie împreună la circa 83% din exportul total de servicii (similar anului precedent)", se arată în document.
Principalele ramuri contribuitoare la exportul de servicii de transport au fost cel rutier de mărfuri (3,8 miliarde de euro față de 3,2 miliarde de euro în 2014), aerian (660 milioane de euro față de 512 milioane de euro), maritim (234 milioane de euro față de 249 milioane de euro), alte servicii auxiliare (poștă, curierat - 133 milioane de euro față de 144 milioane de euro), feroviar (120 milioane de euro față de 111 milioane de euro).
Este semnalat astfel un avânt al transportului internațional rutier (în principal de mărfuri) și al transportului internațional aerian, dar și o stagnare a transportului internațional maritim, feroviar și a altor servicii auxiliare de transport.
CITEȘTE ȘI Filote (CE): Modelul de creștere economică din România nu lucrează în interesul cetățeanului Importante pentru exportul de servicii, cele tehnice și comerciale (1,5 miliarde de euro față de 1,6 miliarde de euro în 2014) și de consultanță profesională și managerială (1,5 miliarde de euro față de 1,55 miliarde de euro) au stagnat.
Din punct de vedere al contribuției la export a celorlalte ramuri ale serviciilor, singurul eveniment notabil îl constituie creșterea exportului de servicii turistice (1,5 miliarde de euro față de 1,3 miliarde de euro), chiar dacă această ramură rămâne pe deficit. Pentru celelalte domenii au fost sesizate scăderi, precum construcțiile (380 milioane de euro față de 411 milioane de euro) și serviciile financiare (230 milioane de euro față de 245 milioane de euro).
