Un indicator ce măsoară Nivelul datoriei mondiale arată că aceasta a crescut în trimestrul patru din 2023 până nivelul record de 313.000 miliarde de dolari, iar statele în curs de dezvoltare au înregistrat un nou vârf al raportului datorie/PIB, se arată într-un raport al Institutului Internațional pentru Finanțe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, transmite Reuters.
În ultimele trei luni din 2023, datoria mondială a crescut în ritm anual cu peste 15.000 miliarde de dolari. În urmă cu aproape un deceniu, nivelul datoriei se situa la aproximativ 210.000 miliarde de dolari, conform IIF.
"Aproximativ 55% din această creștere provine de pe piețele mature, în special SUA, Franța și Germania". Pe plan global, raportul datorie/PIB a scăzut anul trecut cu aproximativ două puncte procentuale, la aproape 330%, apreciază Institutul Internațional pentru Finanțe.
Deși reducerea acestui indicator "este considerabilă" în țările dezvoltate, unele piețe emergente înregistrează noi niveluri record ale raportului datorie/PIB, care arată capacitatea unei țări de a-și achita datoriile. India, Argentina, China, Rusia, Malaysia și Africa de Sud au înregistrat cele mai semnificative creșteri, semnalând potențiale dificultăți în achitarea datoriilor, scrie Agerpres.
"În contextul posibilei reduceri a dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA (Fed), incertitudinile privind traiectoria politicii monetare a Statelor Unite și a dolarului SUA ar putea spori volatilitatea de pe piețe și s-ar putea înăspri condițiile de finanțare, pentru țările cu dependență relativ ridicată de împrumuturile externe", se arată în raport.
IIF consideră că economia mondială arată "reziliență" față de volatilitatea costurilor de împrumut, ceea ce duce la o redresare a încrederii investitorilor. Apetitul pentru împrumuturi este în creștere anul acesta, în special pe piețele emergente, pe fondul majorării emiterilor de obligațiuni suverane.
Vânzările de obligațiuni internaționale ale guvernelor din țările emergente au atins nivelul ridicat record de 47 miliarde de dolari în ianuarie, conduse de economiile emergente mai puțin riscante, cum ar fi Arabia Saudită, Mexic și România.
Dacă încrederea investitorilor rămâne ridicată, s-ar putea inversa tendința de reducere a gradului de îndatorare a guvernelor europene și a companiilor non-financiare de pe piețele mature, ambele categorii fiind acum mai puțin îndatorate decât înaintea pandemiei. Totuși, IIF și-a exprimat temerile privind potențiala revenire a presiunilor inflaționiste, care ar putea duce la costuri mai ridicate de împrumut.
De asemenea, problemele geopolitice reprezintă "un risc structural de piață", adâncirea fragmentării sporind temerile privind disciplina fiscală pe plan mondial. "Deficitele bugetare încă sunt peste nivelul de dinaintea pandemiei, iar accelerarea conflictelor regionale ar putea duce la majorări semnificative ale cheltuielilor de apărare", avertizează IIF.
