Grecia iese oficial de sub supravegherea consolidată a Comisiei Europene.
O etapă prelungită în care Grecia a fost sub supervizare international se încheie. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis anunță într-un discurs către națiune, sâmbătă, după 12 ani de supraveghere consolidată a Comisiei Europene (CE), că țara sa dă pagina, într-”o zi istorică pentru Grecia și greci”, relatează AFP, preluată de News.ro.
”Un ciclu de 12 ani care le-a adus durere cetățenilor, a făcut economia să stagneze și a divizat societatea se încheie”, subliniază premierul conservator Mitsotakis. ”Un nou orizont clar de creștere (economică), unitate și prosperitate apare pentru toți”, anunță el.
CITEȘTE ȘI Turcia a șocat piețele financiare cu o reducere a dobânzii cheie în pofida inflației de aproape 80%În 2010, Guvernul grec, care constata că avea conturile goale, apela la Uniunea Europeană (UE), Banca centrală Europeană (BCE) și Fondul Monetar Internțaional (FMI). Începând din 2010, trei planuri de salvare a Greciei - în valoare de 289 de miliarde de euro - au fost implementate de către creditori, care au cerut Atenei să ia măsuri de austeritate în vederea unei îmbunătățiri a finațelor publice ale țării și reumplerii conturilor.
Pensiile și salariile au fost scăzute, impozitele au crescut, angajările în sectorul public au fost ”înghețate”, iar bugetele administrațiilor, spitalelor și tuturor organismelor publice au fost tăiate. În 2018 se încheia al treilea program, însă Comisia Europeană lansa apoi un regim de supraveghere consolidată a economiei grecești, cu scopul de a verifica implementarea reformelor efectuate și continuării privatizării.
Atena s-a angajat să mențină un excedent primar (înainte de exercițiul datoriei) de 3,5% din PIB. ”Grecia de azi este altă Grecie”, dă asigurări Mitsotakis. ”Avem o creștere (economică) puternică și o scădere importantă a șomajului, cu 3%, față de anul trecut și cu 5% din 2019”, anunță el.
Comisia Europeană se așteaptă la o creștere economică de 4% în acest an în Grecia, în contextul în care media în zona euro ar urma să fie de 2,6%. Șomajul rămâne, însă, unul dintre cele maimari în zona euro, salariul unul dintre cele mai mici, iar o datorie de 180% din PIB rămâne o povară grea pentru economia elenă.