Conturile Primăriei Capitalei sunt blocate de omul de afaceri Costică Constanda pentru o datorie de circa 120 milioane de euro. Până la rezolvarea situației, Primăria Capitalei nu mai poate face plăți pentru investiții, ci doar pentru cheltuieli de funcționare.
Impactul crizei prețurilor în piața imobiliară va fi anunțat la Conferința Profit.ro programată pentru 20 mai, la Hotelul JW Marriott București.
Evenimentul, organizat cu sprijinul Alesonor, Concelex, Genesis Property, Impact, Meta Estate, Nordis Group și SVN Romania, va fi transmis în direct și la PROFIT NEWS TV
Detalii AICI
Primarul general, Nicușor Dan, a declarat că este blocată doar suma principală, nu și penalitățile la zi, scrie Hotnews.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Este blocată suma principală – care înseamnă 75 de milioane de euro – și dobânda penalizatoare până în anul 2020, când a început acel proces despre care v-am spus că s-a terminat în aprilie 2020, deci vorbim undeva de ordinul a 120 de milioane de euro”, a explicat edilul.
Pentru calculul penalităților a mai fost un litigiu care s-a finalizat în acest an, a explicat primarul Nicușor Dan.
”A existat mai întâi o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată de Curtea de Apel în anul 2019 și recursul respins la Înalta Curte în anul 2020. Prin această hotărâre judecătorească, PMB a fost obligată să plătească 75 de milioane de euro, plus dobânzi penalizatoare, sau penalități de întârziere începând cu anul 2010, și au mai fost 2 litigii pentru că instanța respectivă a pus cuvântul „dobânzi penalizatoare” fără să precizeze cuantumul acestora și au mai fost 2 litigii care s-au terminat în aprilie 2022. În cele 2 litigii, instanțele au decis cum se calculează dobânzile penalizatoare”, a declarat primarul general.
Primarul spune că intenția este de a plăti, dar că nu poate plăti toată suma într-o tranșă.
”Intenția noastră este de a plăti, pentru că este o obligație legală, însă nu putem plăti deodată 120 de milioane de euro. Fără să intru în detaliile negocierilor pe care le avem, propunerea noastră este de a plăti eșalonat rate lunare. Blocarea conturilor pentru investiții ale PMB nu ajută pe nimeni: nici noi nu putem să plătim investiții în perioada în care avem conturile blocate pentru investiții și nimeni nu cred că o să-și închipuie că o să putem să scoatem 120 de milioane de euro ca să plătim”, a explicat acesta.
De ce trebuie să plătească Primăria acești bani?
În 2009, Consiliul General s-a obligat să îi aprobe lui Costică Constanda un PUZ care să-i permită să construiască blocuri de 5 etaje în Satul Francez, iar omul de afaceri a cedat Parcul Bordei. Cum Consiliul General nu a aprobat PUZ-ul, Constanda s-a adresat instanței și a câștigat despăgubiri de 115 milioane de euro, la cursul de la vremea respectivă, plus penalități.
De ce cere Constanda despăgubiri
Povestea începe în urmă cu aproape 20 de ani, când omul de afaceri cumpără de la familia Lincaru, foștii proprietari, dreptul litigios asupra a 3,3 hectare de teren aflat sub Satul Francez. În 2001, a câștigat în instanță dreptul de proprietate asupra terenului. Traian Băsescu, la vremea respectivă primar general al Capitalei, a hotărât să păstreze Satul și i-a oferit lui Constanda, la schimb, în baza Legii 10/2001, 3,3 hectare în Parcul Bordei.
Constanda a vrut să construiască acolo clădiri de locuințe, dar municipalitatea s-a opus fiindcă era spațiu verde. Omul de afaceri s-a considerat nedreptățit și s-a adresat instanței. Judecătorii i-au dat dreptate, obligând Consiliul General al Municipiului București să-i aprobe blocuri de 5 etaje în Parcul Bordei și să-i plătească despăgubiri de 18 milioane de euro. La această suma s-au mai adăugat penalități de circa 12 milioane de euro, suma ajungând la aproape 30 de milioane de euro.
Ca să nu plătească acești bani, iar Bordeiul să rămână parc, în 2008, primarul Capitalei la vremea respectivă, Adriean Videanu, și omul de afaceri Costică Constanda au semnat un contract prin care acesta din urmă a renunțat la terenul din Parcul Bordei și a primit la schimb o suprafață identică în Satul Francez. În contractul de schimb, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) se obligă să-i aprobe lui Constanda, în Satul Francez, un Plan Urbanistic Zonal care îi permitea să construiască blocuri de 5 etaje.
În mod normal, aici problema trebuia rezolvată. Numai că Planul Urbanistic Zonal nu a fost aprobat în timp util, ci abia în decembrie 2010, după ce Costică Constanda a dat deja în judecată Primăria Capitalei și a cerut daunele aferente.
După aprobarea schimbului de terenuri, Costică Constanda a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a terenului din Satul Francez cu Raptis Kavouras, contract în care se menționa că PUZ-ul trebuie aprobat până pe 30.06.2010, altfel contractele se desființează. Cum aprobările nu au fost obținute până la data respectivă, contractele au fost desființate, iar Constanda s-a adresat instanței pentru recuperarea prejudiciului. Astfel, în iunie 2019 Înalta Curte a dat sentința definitivă în favoarea omului de afaceri.
De ce nu a fost aprobat PUZ-ul
Planul Urbanistic Zonal a fost pus mai întâi pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu General de pe 25 septembrie 2009. Acesta nu a putut fi supus la vot din lipsă de cvorum, deoarece consilierii PSD și PNL au părăsit sala. Soții Constanda au notificat consilierii generali să aprobe PUZ-ul și să respecte pactul asumat.
PUZ-ul a fost din nou supus aprobării Consiliului General, pe 30 septembrie, însă consilierii PSD și PNL au părăsit din nou sala motivând că nu sunt de acord să voteze proiecte imobiliare care sluțesc orașul. Astfel, proiectul nu a mai fost supus la vot din lipsă de cvorum.
În aceeași zi, la ora 18.00, a mai fost convocată o ședință de Consiliu General, pentru rezolvarea problemei, dar grupurile PSD și PNL nu au fost prezente și nu a fost cvorum, astfel încât proiectul nu a mai putut fi supus la vot.
Pentru recuperarea prejudiciului în procesul Constanda, în timpul mandatului Sorin Oprescu, Primăria Capitalei a chemat în garanție toți consilierii generali din perioada 2004-2012, procesul fiind încă pe rol.
