Introducerea unei noi taxe, cum este cea “de solidaritate” propusă recent de PSD, ar fi transmisă în creșterea prețurilor în sectoarele unde companiile au dimensiuni ridicate, ceea ce ar putea anula mare parte beneficiile aduse angajaților statului care ar avea salariile majorate, spune Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, la Ora de Profit.ro.
Dascălu spune că statul ar trebui să se consulte cu mediul de afaceri înainte să ia decizii fiscale – cea mai recentă fiind modificarea pragului de impozitare la microîntreprinderi – și să colecteze mai bine taxele existente. Creșterea economică este așteptată să vină la potențial anul viitor, în condițiile în care firmele și statul au învățat să lucreze cu pandemia, dar o nouă lună de lockdown precum cel din aprilie anul trecut ar avea costuri foarte ridicate.
Emisiunea Ora de Profit.ro este difuzată în fiecare duminică, de la ora 12, la Prima TV
Guvernul PSD/PNL a venit deja cu o măsură fiscală de impact. După ce a discutat despre introducerea unei taxe de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu rulaje anuale de peste 100 de milioane de euro, în cele din urmă a fost redus plafonul pentru care se aplică taxarea în funcție de cifra de afaceri la întreprinderile mici de la 1 milion la 500.000 de euro.
Ciprian Dascălu spune că situația de până acum oferea o flexibilitate destul de mare antreprenorilor de a plăti impozite mai reduse, dar că acest lucru – plafonul ridicat – a fost criticat de Fondul Monetar Internațional.
„Orice decizie fiscală trebuie luată în consultare cu mediul privat, dar și ținând cont de anumite reguli economice. Nu știu dacă nu alte țări pragul pentru microintreprinderi care ar putea beneficia de o taxare mai avantajoasă este atât de ridicat”, spune economistul șef al BCR.
Pe de altă parte, în privința taxei propuse pentru companiile mari, Dascălu spune că aceasta ar avea efecte contrare intențiilor guvernanților. Ar crește încasările care să susțină cheltuieli mai mari de la buget, dar costul ar fi inflația mai ridicată, mai ales că în sectoare precum retailul, unde marjele sunt reduse, firmele mari au putere mare de piață.
“Cred că în multe cazuri o unde vorbim de o piață în care o companie, datorită dimensiunii își poate transfera anumite costuri în prețuri, cel puțin pe anumite sectoare economice, cel mai probabil - și nu vorbim de taxa aceasta specifică, ci orice taxă, în general - va fi transmisă în prețuri. Deci eventuale avantajele datorită, să zicem, creșterii salariilor finanțate cu o nouă taxă ar fi în termen reali într-o mare măsură anulate în termeni de putere de cumpărare din cauza creșterilor de prețuri”, arată Dascălu.
Problema statului cu veniturile bugetare ar putea fi ameliorată de încasări mai mari din birurile existente, explică Dascălu. Spre exemplu, Fiscul colectează doar 65% din taxa pe valoarea adăugată, România având cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană la acest capitol.
”Nu trebuie nimeni să inventeze roata”, spune Dascălu. Există exemple de succes în cazul țărilor din regiune. Bulgaria, de pildă, a pornit de la un deficit de încasări de 40% și a ajuns la 12% în câțiva ani, aproape de media europeană. Și Polonia a reușit să îmbunătățească colectarea.
”Dacă am reuși să reducem decalajul de TVA către media țărilor din regiune sau către media zonei euro ar însemna undeva între unul și două puncte procentuale din PIB venituri suplimentare, fără să fie necesară o creștere de taxe, și aceasta ar putea ajuta la țintele Guvernului puse în acordul cu Comisia Europeană prin PNRR și ar fi o modalitate de reducere a deficitului bugetar care să nu aducă un cost suplimentar din perspectiva creșterii economice”, arată Dascălu.
BCR estimează o creștere economică de 6,4% pentru acest an, care depinde însă de ce s-a întâmplat în ultimele două luni în economie. Pe deoparte producția industrială s-a deteriorat în ultimele luni, mai ales ca urmare a scăderii sectorului auto, unde există o criză globală de microcipuri, pe de altă parte la 10 luni guvernul cheltuise doar o parte din deficitul programat pentru acest an – 4% din PIB față de ținta de 7,1%, trei puncte care pot fi determinate pentru nivelul creșterii economice, arată economistul BCR.
Pentru 2022 creșterea este mai redusă, la 4%, dar în jurul potențialului economiei, ceea ce o face mai puțin inflaționistă, explică Dascălu.
O incertitudine vine din evoluția pandemiei, dar Dascălu crede că am învățat mai bine să îi gestionăm efectele.
”Cred că e foarte important ca economia să rămână cât mai deschisă. În general, după ceva timp de management al crizelor sanitare cred că și mediu privat și mediul public sunt mult mai adaptate la a lua măsuri de combatere fără a pune presiune prea mult pe creșterea economică”.
BCR estimează că o lună de lockdown similară cu ce am avut în aprilie 2020 ar avea un efect negativ de 1,2 puncte procentuale în creștere economică pentru întregul an – adică avansul de 4% de anul viitor ar deveni unul de 2,8%.
România nu a mai luat măsuri agresive de limitare a mobilității și activității economice în cel mai recent val al pandemiei, cel din toamnă, care a fost și cel mai sever din punct de vedere medical. Guvernul a preferat să introducă restricții de acces în spații închise, precum restaurantele și magazinele, pentru persoanele nevaccinate și netrecute prin boală. Pe de altă parte, Austria a luat recent măsuri mai ample de lockdown timp de câteva săptămâni, în timp ce Olanda este așteptată să vină cu o decizie similară. România are a doua cea mai mică rată a vaccinării din UE.
”Oricum riscurile pentru creșterea economică din 2022 sunt mai degrabă în jos către o încetinire mai semnificativă. Probabil vom vedea investiții publice semnificative, dar mare parte posibil să le vedem în a doua jumătate a anului 2022, cu impact pozitiv pentru pentru 2023 unde vedem o creștere economică către 5%”, explică Dascălu.
Pandemia a dus la accelerarea transformărilor în economie în ceea ce privește automatizarea. Deja se pierdeau locuri de muncă în anumite domenii, cum este cel al textilelor, ca urmare a creșterii salariilor la un nivel care nu mai putea fi susținut din activitatea firmelor.
Șomajul a crescut de la 4,4% în februarie 2020 la un vârf de 6,2% în februarie 2021 și apoi a scăzut treptat. Cele mai recente date, cele pe octombrie, arată o rată de 5,1%. Datele pot fi însă doar aparent bune, avertizează Dascălu.
”Rata șomajului nu reflectă în totalitate ceea ce se întâmplă pe piață muncii. Mulți dintre cei care și-au pierdut joburile au devenit inactivi, nu-și mai caută un job, probabil și, într-o anumită măsură, dezamăgiți că nu-și mai găsesc ceva potrivit pentru aptitudinile lor”, explică economistul.
El se așteaptă ca sectorul construcțiilor să beneficieze în anii următori de banii veniți prin PNRR și fondurile europene uzuale, astfel încât să există cerere din această zona pentru forța de muncă necalificată, în timp ce cererea este foarte strânsă în continuare pentru personalul calificat.
