Președintele Asociației Române a Băncilor spune că instituțiile de credit din România ar trebui să facă eforturi pentru recâștigarea unei reputații încă scăzute. "Sistemul bancar este la un nivel de minim al percepției pe care îl are în rândul publicului larg."
Între nivelul de prosperitate al unei țări și nivelul intermedierii financiare există o corelație directă, astfel încât România nu-și permite să rămână cu un sistem bancar mic, riscant sau cu probleme, afirmă Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB) și președinte la Alpha Bank. Acesta este contextul în care băncile ar trebui să facă eforturi pentru îndreptarea unei reputații încă scăzute. "Cred că trebuie să recunoaștem că sistemul bancar este la un nivel de minim al percepției pe care îl are în rândul publicului larg", a declarat Oprescu la Forumul Bancar Român organizat astăzi de Finmedia în parteneriat cu o serie de instituții de credit.
Ce s-a învățat din trecut
El identifică "șase forțe care șlefuiesc portretul banking-ului la nivel european și în România". În primul rând este vorba despre modalitatea în care au fost tratate efectele crizei, în special capacitatea de a absorbi șocuri și de a învăța din ceea ce s-a întâmplat. "Cred că au fost lecții utile pentru fiecare participant la piața bancară europeană", spune Oprescu, adăugând că din acestea sau desprins noi modele de banking, de business și chiar de risc.
Un al doilea aspect este legat de felul în care sistemul bancar se ajustează la noul cadru de reglementare, o etapă care deja se apropie de sfârșit. Este vorba de capitalizarea băncilor, de cum au fost tratate portofoliile și provizionarea adecvată a creditelor cu probleme. Au fost testele de stres și analizele detaliate a calității activelor într-un răstimp în care sistemul bancar românesc a avut să facă față și unui "val de legiferare ușor populistă".
Băncile, în competiție cu platformele tehnologice
Băncile se confruntă și cu schimbări structurale majore în ceea ce privește banking-ul digital, fapt pentru care există necesitatea pentru inovare. Interacțiunea cu clienții se face deja într-un cu totul al mediu față de cel în care se făcea nu cu mult timp în urmă, mai atrage atenția Oprescu.
Prezent la dezbatere, Ufuk Tandogan, președintele Garanti Bank, a abordat aceeași temă a provocării din domeniul digital. Deja interacțiunea clienților prin intermediul sucursalelor și agențiilor este în scădere.
Oamenii se conectează tot mai des prin platformele online, ceea ce constituie o oportunitate pentru bănci, dacă vor știi să se adapteze. "În viitor numai băncile care vor gestiona aceste transformări vor rezista", spune Tandogan. Pentru clienți este mai ușor acum să schimbe băncile, iar presiunea este majoră pentru întregul sector. "Schimbările sunt inevitabile. Ori ne vom adapta la aceste schimbări, ori vom dispărea", a mai afirmat șeful Garanti Bank.
Concurență și din partea burselor
Băncile europene vor avea o competiție în creștere din partea piețelor de capital, spune Oprescu amintind de inițiativele de la nivelul UE privind uniunea piețelor de capital menită să schimbe actuala structură a finanțărilor cu 75% din zona bancară și numai 25% de pe bursă. Presiunea este benefică, de competitivitate, în măsura în care dă clienților accesul la intermedierea financiară pe două canale, a declarat președintele Alpha Bank.
El aduce în discuție și problema macroeconomică, cea de-a șasea provocare pentru sistemul bancar. Perspectiva europeană nu este optimistă, însă băncile trebuie să-și asume rolul lor de finanțare a economiei reale întrucât istoria ultimelor decenii artă o corelație directă între intermedierea financiară și bunăstarea la nivelul societății.
