După Banca Transilvania, BRD și Alpha Bank, și Raiffeisen România a câștigat în instanță suspendarea ordinului ANPC prin care se cerea recalcularea ratelor la credite.
La momentul aplicării amenzilor, ministrul Economiei, în subordinea căruia funcționează ANPC, a transmis că va analiza și va dispune măsurile care se impun în cazul în care instanța va da dreptate băncilor. Între timp, portofoliul a fost preluat de un alt ministru, la rotativa premierilor.
VEZI AICI ȘI DOCUMENT ANPC ordonă băncilor să recalculeze creditele și să reducă "optim" gradul de îndatorare. Președintele Constantinescu acuză ”acțiuni de intimidare" și "portavocile băncilor". Către Profit.ro: Nu vă răspund, sunteți... portavocea Bancpost (care a dispărut-n.r....)
Alte litigii pe aceeași speță au loc la Curtea de Apel București - pronunțarea pentru o parte dintre ele a fost amânată pentru 30 iunie. În dosarul deschis de ING, curtea a amânat miercuri cauza până pe 27 iulie. La aceeași dată din iulie a primit termen și Patria Bank. Alte bănci au depus cereri de suspendare mai târiu, cea a Garanti, spre exemplu, fiind înregistrată abia acum două zile.
Băncile din România au cerut recent în instanță anularea proceselor verbale de contravenție primite de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și suspendarea efectelor ordinului emis de președintele ANPC prin care ar fi obligate să emită noi grafice de rambursare pentru credite și să ia măsuri “optime” pentru reducerea gradului de îndatorare în cazul unor debitori.
ANPC a sancționat, luna trecută, 19 bănci pentru ”acțiuni înșelătoare” privind caracteristicile principale ale produselor de creditare.
BRD, BCR, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, ING Bank, Alpha Bank, OTP Bank, First Bank și Credit Europe Bank au solicitat la judecătorie anularea proceselor verbale de contravenție emise de ANPC în 15 mai. Acest litigii nu au primit încă termen și probabil va dura ani până vor primi decizii definitive. Este posibil ca și celelalte bănci să fi contestat procesele verbale și dosarele să nu apară pe portalul instanțelor.
Președintele ANPC a emis un ordin prin care obligă băncile să emită noi grafice de rambursare în care principalul datorat de consumatori să fie rambursat ”în rate egale pe întreaga perioadă de creditare în raport cu dobânda aferentă creditului”, ceea ce ar însemna trecerea la un sistem de rate descrescătoare, în care ratele curente ar crește cu circa 30%, deși suma totală de plată ar scădea. Altă interpretare este aceea că băncile ar trebui să împartă fiecare rată în jumătate capital, jumătate dobândă, ceea ce nu are sens – creditele s-ar închide într-un interval foarte lung de timp.
Opțiunea pentru a trece la noul sistem de rate ar urma să aparțină consumatorului, arată ordinul ANPC.
O altă prevedere a ordinului, care ar putea ridica mai multe probleme pentru bănci, arată că acestea ar trebui să vină cu ”soluții optime” pentru reducerea gradului de îndatorare pentru clienții a căror costuri cu ratele reprezintă un procent mai mare în venituri față de momentul contractării creditului. Decizia ANPC nu face referire la limita de îndatorare de 40% prevăzută de regulamentele BNR, ci la nivelul inițial de îndatorare a debitorului, și nici nu oferă alte detalii despre cum ar trebui să procedeze băncile.
Pe medie, la nivelul primului trimestru din 2023, gradul de îndatorare pentru creditele în sold era de 41%, nemodificat în ultimii doi ani și în scădere de la nivelul de circa 45% din 2018, potrivit datelor de la BNR.
Sancțiunea ANPC a fost criticată nu doar de bănci, cum era de așteptat, ci și din interiorul ANPC, având în vedere că se leagă de modalitatea prevăzută de lege privind rambursarea creditelor, aceea în rate egale, care presupune că debitorul plătește mai multă dobândă în perioada inițială a creditului.
În conferința de presă în care a prezentat sancțiunile, conducerea ANPC a arătat că debitorii plătesc mai mult decât le-a fost prezentat inițial în graficele de rambursare și că de aici apar problemele, ceea ce este adevărat în multe cazuri, însă acest lucru nu are legătură cu modul de amortizare a creditului, ci cu faptul că împrumuturile au fost acordate preponderent cu dobândă variabilă, ceea ce a făcut ca ratele să sară abrupt cu ocazia creșterii inflației și a dobânzilor interbancare.
