Curtea Constituțională va pronunța miercuri decizia pe Legea conversiei creditelor în franci elvețieni, după o amânare de aproape două luni. Decizia CCR este așteptată de debitorii cu credite în moneda elvețiană, afectați de creșterea cursului, îndeosebi în ultimii doi ani, dar și de băncile care au acordat astfel de credite și ar putea fi nevoite să suporte pierderi.
Legea, adoptată de Parlament și contestată de Guvernul Cioloș, modifică Ordonanța 50/2010 privind creditele pentru consumatori, și obligă băncile să convertească soldul creditelor în franci elvețieni la cursul de la momentul semnării contractelor, adică la un nivel al francului la jumătate față de cel prezent în raport cu leul.
Curtea Constituțională programase inițial dezbaterile pentru 23 noiembrie, însă a amânat mai apoi decizia sub motivul că este necesară corelarea cu soluția pe Legea dării în plată, publicată recent, și la care vom reveni mai jos.
CITEȘTE ȘI Motivarea CCR pe darea în plată așteptată de bănci și clienți: Contractele trebuie reașezate după principii de echitate și bună-credință, dacă au intervenit riscuri de amploare Creditele în franci au fost populare în rândul câtorva bănci în perioda 2006-2008. Băncile puteau acorda mai multe credite datorită costurilor reduse de finanțare a francului, iar clienții se încadrau la împrumuturi mai mari.
Criza financiară a dus la aprecierea francului în raport cu majoritatea valutelor, inclusiv a leului, astfel că rata de schimb a ajuns de la 1,8-2,2 lei/franc înainte de criză la 4,2 lei/franc în prezent. Francul s-a apreciat îndeosebi după 15 ianuarie 2015, când Banca centrală a Elveției a renunțat – în mod subit - la decizia luată în 2011 de a menține un curs fix față de euro, ceea ce dusese, implicit, și la o relativă stabilitate față de leu, cu un curs mediu de 3,4-3,7 lei/franc timp de patru ani.
Această evoluție nefastă a făcut ca unul din trei debitori cu împrumuturi în franci să nu mai poată achita deloc ratele. Clienții băncilor au protestat în stradă în mai multe rânduri în ultimii doi ani, cel mai recent în această duminică, când au pichetat sediul Băncii Naționale a României.
În cazul Legii dării în plată, Curtea a arătat că aceasta se aplică doar în condițiile impreviziunii, adică în acele situații în care apare un eveniment ce nu putea fi prevăzut la momentul semnării contractului în privința amplorii și efectelor sale.
Faptul că teoria impreviziunii era valabilă și pe vechiul Cod civil, pe care au fost semnate contractele de credit înainte de criză, face ca darea în plată să nu fie retroactivă, arată Curtea în motivare. Totodată, Curtea arată că darea în plată, completată cu impreviziunea, nu intervine asupra efectelor trecute ale contractului, sumele de bani achitate rămânând la creditori, ci asupra efectelor viitoare.
Retroactivitatea este invocată și în cazul conversiei de către bănci, dar și de către Guvern în cererea de sesizare a CCR.
Rămâne de văzut dacă Curtea va aprecia că explozia francului constituie un element de impreviziune sau dacă va lega în vreun fel conversia de impreviziune, astfel încât să accepte ca legea să se aplice creditelor în derulare.
CITEȘTE ȘI Curtea Constituțională: Legea privind darea în plată nu se aplică dacă imobilul a fost vândut silit de creditor Guvernul a mai criticat proiectul de conversie și pentru că încalcă principiul securității juridice și poate genera incoerență în aplicare, intervenind în contractele între părți, dar și pe cel al egalității jurdice.
Banca Națională a României estima, la momentul dezbaterilor din Parlament de anul trecut, pierderi de 2,4 miliarde de lei pentru bănci, în situația în care soldul de 5,7 miliarde de lei al împrumuturilor în moneda elvețiană este convertit la cursul istoric, iar pierderea estimată cu ajustări pentru depreciere deja recunoscute este de aproape 1,7 miliarde de lei.
Totodată, băncile ar avea nevoie de 1,2 miliarde de euro pentru a închide pozițiile valutare, portivit BNR. Două bănci ar intra cu solvabilitatea sub nivelul reglementat, iar alte patru ar ajunge sub nivelul recomandat, ca urmare a efectelor cumulate ale conversiei, susținea BNR.
Circa 51.000 de debitori cu 54.000 de credite s-ar încadra în termenii conversiei.
Numărul și volumul împrumuturilor în monedă elvețiană a scăzut în ultimii doi ani (de la 10% din total credit populație în februarie 2015 la 6,3% în toamna anului trecut), mai ales pe fondul unor conversii voluntare cu discount, cum ar fi cele cu care Banca Transilvania a convins 90% din clienții cu credite în franci preluați de la Volksbank, ori oferta de anul trecut a OTP Bank care a atras puțin peste 70% dintre debitori.
În perioada ianuarie-septembrie 2016, băncile au realizat circa 6.400 de conversii de credite în franci elvețieni, în volum de aproximativ 800 de milioane de lei echivalent.
BNR apreciază, în Raportul de stabilitate din decembrie, că măsurile băncilor de sprijinire a debitorilor în franci elvețieni au fost insuficiente. Circa 13% dintre cei cu credite în franci au notificat că dau în plată, datel furnizate de BNR la nivelul lunii septembrie.
