Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit până în decembrie 2020 de peste zece ori mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile decât în 2016, primul an de activitate operațională (2.430 de cereri la începutul lunii decembrie 2020 față de 235 cereri în 2016), însă apetitul băncilor și IFN-urilor pentru negociere s-a diminuat până la nivelul înregistrat în 2018.
”Până în decembrie 2020 Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit de peste zece ori mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile decât în 2016 – primul an de activitate operațională (2.430 de cereri la începutul lunii decembrie 2020 față de 235 cereri în 2016). Efectele crizei sanitare și deciziile de amânare la plată a ratelor au făcut ca apetitul băncilor și IFN-urilor pentru negociere să se diminueze până la nivelul înregistrat în 2018”, arată CSALB.
Doar un sfert dintre cereri au fost acceptate de bănci și IFN-uri pentru negociere (545 de dosare formate până în decembrie 2020), cu 20% mai puține față de anul precedent. Chiar și în aceste condiții dificile, nu toți consumatorii care se adresează CSALB solicită beneficii materiale de la băncile cu care intră în negociere, scrie News.ro.
“Asistăm, se pare, la primele semne ale creșterii educației financiare și înțelegerii de către consumatori a rolului CSALB, a mecanismului de negociere cu băncile, dar și a drepturilor pe care le au în virtutea contractului și a cadrului de conciliere oferit de Centru. Se înmulțesc solicitările care nu vizează recuperarea unor sume de bani, ci chestiuni principiale. Oamenii vor să fie respectați de bănci, vor să primească explicații cu privire la propriile contracte și cred că acest lucru reprezintă un mare pas înainte pentru îmbunătățirea serviciilor financiar-bancare. Practic, consumatorii forțează băncile să își îmbunătățească serviciile, să se digitalizeze, să instruiască personalul pentru profesionalizarea relației cu clienții băncii. De aceea unii consumatori sunt mirați că în cadrul CSALB dialogul cu băncile este diferit față de ceea ce erau obișnuiți să primească. E drept, în cadrul concilierii beneficiază și de expertiza conciliatorului pe care nu o pot avea în relația directă cu banca, însă către acest model de dialog și înțelegere a nemulțumirilor trebuie să ne îndreptăm”, spune Camelia Popa, conciliator CSALB.
Instanțele de judecată ar putea recomanda consumatorilor și băncilor să negocieze în cadrul CSALB înainte de începerea unui proces.
Pentru anul 2021, un important impuls pentru negociere ar putea veni prin decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Oros (C-269/19). CJUE recomandă instanțelor naționale să invite părțile la negociere pentru stabilirea modalității de calcul a ratei dobânzii, cu condiția ca instanța națională „să stabilească cadrul negocierilor respective și să urmărească un echilibru real între drepturile și obligațiile contractanților, ținând seama printre altele de obiectivul protecției consumatorului”.
“Considerăm că prin această decizie CJUE dă un impuls suplimentar chiar aplicării Directivei 11 din 2013 a Parlamentului European și a Consiliului privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum, cea care stă chiar la baza înființării CSALB. În același timp, apreciem că atunci când decizia CJUE face trimitere la <stabilirea cadrului negocierilor>, se poate referi la existența unui cadru instituțional deja creat în România prin înființarea Centrului. Mai mult, faptul că aceste negocieri au ca scop stabilirea unui <echilibru real între drepturile și obligațiile cocontractanților> ne duce la ideea că aceste negocieri trebuie purtate în temeiul principiilor de echitate, așa cum procedează, în practică, conciliatorii cu care CSALB colaborează. În concluzie, CSALB poate fi exact destinația pe care instanțele de judecată o pot aduce la cunoștința părților atunci când le invită să negocieze”, afirmă Alexandru Păunescu, președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.
CITEȘTE ȘI Italienii vor reduce cu 31% bugetul alocat alimentelor și băuturilor de Crăciun57% dintre consumatorii care au trimis cereri anul acesta către CSALB sunt bărbați, iar cea mai mare pondere (34%) sunt consumatorii cu vârsta între 35 și 44 de ani.
Cele mai multe cereri au venit din București (26%), Argeș (11%) și Ilfov (5%). Până în acest moment consumatorii din Iași au trimis 81 de cereri, iar cei din Cluj 79, fiecare dintre aceste județe având un procent de aproximativ 4% din numărul total de solicitări. Județe precum Bihor, Prahova, Timiș, Constanța și Brașov înregistrează, în medie, 70 de cereri înregistrate în 2020.
De la începutul anului, aproape 5.400 de consumatori au solicitat informații telefonice la call-center-ul Centrului. 37% dintre aceștia au sunat după ce au văzut numărul de telefon pe site-ul unei bănci, iar 31% au solicitat informații despre modul în care pot fi ajutați.
CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul Centrului. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță.