BNR a luat azi 12,8 miliarde de lei de la bănci printr-o operațiune de atragere de depozite pe o săptămână, destinat absorbției de lichiditate. Mișcarea atrage leii din piață și protejează astfel cursul, mai puțini lei înseamnă că aceștia devin mai scumpi, într-o perioadă în care politica fiscală nepredictibilă a Guvernului a împins euro la un nivel record față de leu. Atragerea de lei de către BNR, deși sprijină leul, pune presiune pe dobânzi, un alt subiect sensibil. ROBOR la 3 luni a urcat luni după mai multe ședințe de scădere.
Operațiunile de atragere de depozite sunt tranzacții cu scadența prestabilită, destinate absorbției de lichiditate, în cadrul cărora BNR atrage depozite de la instituțiile de credit. Ultima operațiune de acest tip a fost făcută de BNR în urmă cu șase luni, la jumătatea anului trecut.
Potrivit datelor disponibile, BNR a luat întreaga sumă oferită de bănci, de 12,862 miliarde de lei, la dobânda de 2,5%.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
BNR a explicat, pentru Profit.ro, motivele și efectele operațiunii: "Atragerea de lichiditate din piață este o operațiune obisnuită pentru banca centrală. iar operațiunea recentă a fost determinată de un nivel ridicat al plăților făcute de Trezorerie la început de an care s-a dezvoltat într-un exces de lichiditate generalizat. Ca urmare, au participat 24 de banci la acestă operațiune. Fiind un numar atat de mare de bănci implicate, excesul nu se putea resorbi ușor de piață, ceea ce ar fi accentuat presiunea pe curs. În mod firesc, am avut efecte pe dobânzile din piața interbancară, mai ales pe scadențele scurte, care sunt foarte sensibile la variațiile de lichiditate", arată banca centrală.
Ca urmare a faptului că BNR a luat surplusul de lichiditate din piață, ROBOR la 3 luni a urcat de la 2,88% vineri la 2,92% luni, iar indicatorul la 6 luni a stagnat la 3,23%. Creșteri puternice au înregistrat și indicii ROBOR pentru o zi, o săptămână și o lună.
Măsura BNR vine după ce ROBOR s-a înscris pe un trend de scădere în ultimele luni, concomitent cu temperarea ratei inflației.
Euro stagnează după acțiunea BNR
Cursul euro a scăzut ușor luni, după ce pe finalul săptămânii trecute a atins niveluri record. Astfel, cursul a scăzut luni ușor, cu numai 0,11 bani, de la 4,6782 lei/euro la 4,6771 lei/euro.
CITEȘTE ȘI Euro a scăzut spre pragul de 4,67 lei. Aurul, la cel mai ridicat nivel din aprilie 2017Piața titlurilor de stat a fost animată luni, cu tranzacții peste cele dintr-o zi obșnuită. Băncile, cel mai mare investitor în titluri de stat, tind să se retragă de pe acest tip de activ, după ce sttaul a introdus, prin ordonanța de la finele anului trecut, o taxă pe activele bancare, care ar urma să se aplice și titlurilor de stat.
Vânzarea de amploare de titluri pe piața secundară a antrenat o mișcare în sus a randamentelor, ceea ce înseamnă dobânzi mai mari la momentul la care statul iese să se împrumute.
Taxa activele bancare și titlurile de stat
Investitorii, în special băncile, au început să vândă mai alert din titlurile de stat pe care le au în portofoliu, după ce în primele zile ale anului au așteptat ca autoritățile să clarifice prevederile taxei pe active, introdusă printr-o ordonanță de la finalul anului trecut.
Băncile sunt nemulțumite pentru că taxa pe active nu exclude, în prezent, titlurile statului de la baza de active ala care urmează să fie calculată, dar și de nivelul ridicat al taxei.
CITEȘTE ȘI Băncile cer Finanțelor, printr-o scrisoare, să clarifice cum se va aplica taxa pe active. Calculul anualizat, cu plată trimestrială, și definirea activele financiare - nete sau brute - printre neclaritățile din OUGGuvernul a introdus o taxă progresivă pe activele financiare bancare, stabilită în funcție de nivelul ratelor interbancare (ROBOR). BNR a calculat un impact substanțial al noii taxe asupra sistemului bancar, considerând că taxarea ar fi excesivă. În forma introdusă în cele din urmă de Guvern, ratele de impozitare au fost reduse, dar impactul rămâne important, mai ales că băncile ar urma să fie taxate de câte 4 ori pe an la valoarea activelor.
De altfel, Guvernul a ieșit să se împrumute la începutul acestui an, dar fără rezultate prea bune. Cererea a fost sub ceea ce dorea statul să ia, în timp ce dobânzile au crescut.
Băncile sunt cei mai mari creditori ai statului, având în portofoliu aproape jumătate din titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor. Potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor, băncile au fost în ultimii ani investitori stabili în titlurile de stat vândute de Guvern pentru a se împrumuta, cu un procentaj de 46,6% din total la nivelul lunii septembrie.