Majorarea salariilor unor categorii de bugetari cu 15% de la 1 ianuarie 2017, măsură votată de comisiile parlamentare reunite de muncă și buget, reprezintă un risc pentru stabilitatea financiară a României, printre efectele posibile numărându-se creșterea costurilor de finanțare pentru statul român și devalorizarea leului, arată un raport publicat miercuri de Banca Transilvania.
Analiștii Băncii Transilvania văd măsura în contextuil mai larg al "presiunii populismului", care se intensifică înainte de alegerile generale.
"Implementarea acestei măsuri constituie un risc pentru competitivitate și pentru stabilitatea financiară, putând să determine majorarea costurilor de finanțare și presiuni de depreciere a monedei naționale", se arată în raportul semnat de Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, arată news.ro.
Măsura a fost deja criticată atât de reprezentanții guvernului, cât și de economiști.
"Implementarea deciziilor menționate anterior și lipsa unor măsuri compensatorii ar duce deficitul bugetar pentru anul viitor la 4,4% din PIB, în condițiile în care deja sunt programate mai multe reduceri de taxe prociclice începând cu ianuarie 2017, prin Codul Fiscal", au avertizat analiștii ING, într-un raport publicat marți.
CITEȘTE ȘI VIDEO Sfaturi mici, profituri mari. Cum îți poți pune banii să lucreze pentru tine, nu împotriva ta Analiștii consideră că, în urma acestor măsuri, și alte categorii de bugetari vor cere creșteri de salarii. În cazul în care măsurile vor fi aplicate, totuși, analiștii ING se așteaptă la tăierea puternică a investițiilor după alegeri.
Votul parlamentarilor a fost acordat deși ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, și reprezentantul Ministerului Finanțelor nu au fost de acord cu aceste majorări.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat, luni seară, că majorările salariale adopate au doar ”o miză electorală”, catalogându-le ”pomeni electorale care sunt promise fără niciun fel de resurse bugetare”.
Marți dimineață, premierul Dacian Cioloș a declarat, la Adevărul Live, că măsurile adoptate de Parlament în ultimele luni legate de diferite creșteri salariale însumează peste 9 miliarde de lei, adică peste 1% din PIB, un impact bugetar care poate duce fie la creșterea deficitului, fie la reducerea investițiilor.
