ANUNȚ România vrea să reducă emisiunile nete de eurobonduri cu peste o treime. Prima emisiune de obligațiuni verzi, așteptată în semestrul I. Discuțiile preliminare cu cumpărătorii indică un apetit puternic

Emisiunile nete de eurobonduri ale României vor scădea la maximum 6 miliarde de euro în 2024, de la 9,5 miliarde de euro în acest an, transmite șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu.

Necesarul brut de finanțare al României ar urma să scadă cu aproximativ 11%, până la 181 de miliarde de lei în 2024, ca urmare a reducerii țintei de deficit bugetar, iar emisiunile interne ar urma să asigure cea mai mare parte.

CITEȘTE ȘI Guvernul revine - Înghețarea tarifelor RCA, pentru 3 luni, cu posibilitate de prelungire

Nanu spune că, cel mai probabil, Guvernul va adopta cadrul necesar pentru emiterea de obligațiuni verzi în ianuarie. Prima emisiune, în lei sau în euro, este așteptată în prima jumătate a anului, conform Reuters.

În timp ce prima euroobligațiune verde ar putea fi de aproximativ 1 miliard de euro, Nanu a spus că viitoarele emisiuni nu vor fi foarte mari pentru a permite României "să își păstreze capacitatea de a fi un emitent verde anual frecvent".

CITEȘTE ȘI Guvernul revine - Înghețarea tarifelor RCA, pentru 3 luni, cu posibilitate de prelungire

Șeful Trezoreriei mai spune că discuțiile preliminare cu cumpărătorii au arătat un apetit puternic pentru obligațiunile verzi românești.

România intenționează, de asemenea, să emită în premieră o obligațiune Samurai în prima jumătate a anului, pentru a-și diversifica bazinul de investitori, cu cel puțin o tranșă oferită prin noul cadru verde.

 

România și-a majorat de două ori ținta de finanțare pentru 2023, ajungând la 203 miliarde de lei, de la 160 de miliarde de lei inițial, pentru a face față unui deficit bugetar mai mare decât și pentru a prefinanța o parte din nevoile sale pentru 2024.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Restricții la importul de făină și zahăr din Ucraina, adăugate la cele privind achizițiile de cereale și semințe din țara vecină. Până când se aplică

Nanu mai spune că, anul viitor, România ar putea reduce buffer-ul în cazul în care nevoile sale de finanțare depășesc așteptările. România să reducă deficitul bugetar la 5% din PIB, de la un nivel estimat de 5,9% în acest an, o reducere despre care analiștii spun că s-ar putea dovedi dificilă într-un an în care România va organiza alegeri locale, parlamentare, prezidențiale și europene.

În timp ce așteptările de reducere a ratelor de dobândă susțin piețele de obligațiuni la nivel global, Nanu a declarat că România oferă un randament potențial puternic în comparație cu țările din regiune, unde factorii de decizie au început să reducă ratele dobânzilor. Prima reducere a ratelor din România este așteptată în prima jumătate a anului 2024.

 

"În contextul regional, randamentele României arată bine", a declarat Nanu, menționând și condiția ca perspectivele de creștere și accesul la fondurile UE să evolueze conform așteptărilor.