Știrea zilei de vineri a fost că yieldurile bondurilor americane de 30 ani s-au tranzacționat la un nou minim istoric, de 1,8843%, sub cifra din august 2019 (1,9039%).
De asemenea, și randamentul titlurilor la 10 ani a scăzut (1,4359%) și s-a apropiat de cel mai redus nivel al anului trecut (1,4272%), dar aici mai e mult până la minimul istoric din 2016 (1,3180%). Printre factorii care au determinat aceste evoluții aș aminti refugiul către activele considerate mai sigure, cifrele reduse ale indicatorilor de producție și servicii PMI, o creștere globală scăzută ca urmare a coronavirusului și, de ce nu, așteptări privind o nouă reducere anul acesta a ratelor dobânzii de către Federal Reserve (FED).
Și prețul aurului a sărit astăzi la 1680 dolari pe uncie, maximul ultimilor șapte ani, metalul prețios fiind cotat astfel cu 6% mai mult după o nouă săptămână de creștere. Au fost zile bune și pentru cotațiile petrolului, care au continuat să urce pentru a doua săptămână la rând, cu toată pierderea de vineri, în contextul așteptărilor de cerere globală mai scăzută.
Evident că în aceste condiții am asistat vineri la scăderi pe Wall Street, ce au confirmat o săptămână de corecții pentru principalii indici bursieri americani (DJIA -1,38%, S&P500 -1,25%, NASDAQ -1,57%), cu scăderi în trei din cele patru zile. Cifrele PMI de care aminteam mai devreme au relevat că producția economică a Statelor Unite ale Americii (SUA) s-a contractat în ianuarie (49,6) pentru prima dată din octombrie 2013, după o scădere accentuată a serviciilor (49,4 de la 53,4).
Temerile că impactul complet al focarului de coronavirus care afectează creșterea economică nu a fost încă văzut au determinat o nouă închidere negativă pentru bursele europene vineri, ceea ce a făcut ca indicii majori să încheie săptămâna cu pierderi (FTSE100 -0,05%, DAX -1,20%, CAC40 -0,65%). În ceea ce privește PMI-urile flash din Zona Euro și Germania, cifrele au arătat că sectorul producției, deși în continuare pe contracție, iese din criză (49,1 de la 47,9, respectiv 47,8 de la 45,3), în timp ce sectorul serviciilor rămâne rezistent (52,8 respectiv 53,3).
Săptămâna s-a încheiat cu scăderi și la București, unde de data aceasta, pe fondul aversiunii globale la risc, bursa locală a fost corelată cu piețele externe. Volumele de tranzacționare, de doar 5,09 milioane euro, s-au menținut la valoarea medie zilnică a acestei săptămâni (4,97 milioane euro), însă, după cum spuneam și acum trei luni, perioada de raportări financiare în care ne aflăm poate fi, de cele mai multe ori, caracterizată (și) de lipsă de interes din partea investitorilor. În topul lichidității s-au regăsit vineri titlurile BRD Groupe Societe Generale (BRD -0,12%), SIF Transilvania (SIF3 +0,44%, cu o tranzacție deal de 11,50 milioane acțiuni, realizată la un preț cu un ban peste prețul de închidere de 0,4550 lei), Fondul Proprietatea (FP 0,00%), Banca Transilvania (TLV -0,19%) și Romgaz (SNG -1,69%). Până la urmă săptămâna s-a încheiat chiar indecis pentru principalii indici bursieri autohtoni (BET -0,02%, BET-FI +0,08%, BET-NG +0,08%), astfel încât randamentele de anul acesta rămân intacte (BET +1,20%, BET-FI +9,17%, BET-NG -4,35%).
A fost o săptămână negativă și pentru indicele Nikkei225 (-1,25%) de la Tokyo, după ultimele cifre care măresc riscurile unei recesiuni economice în Japonia, din cauza impactului puternic al coronavirusului. Honda Motor a declarat vineri că va împiedica planurile de reluare a operațiunilor la uzina sa din Wuhan, după ce autoritățile guvernamentale, conform Reuters, au cerut companiilor să mențină personalul la distanță până pe 11 martie. În schimb indicii din China înregistrează o nouă săptămână de creșteri puternice (CSI300 +4,03%, SSEC +4,16%), după ce oficialii chinezi au declarat că rata reluării muncii pentru companiile cu investiții străine a crescut rapid, ajungând între 70-80%, în special în Guangdong, Jiangsu, Zhejiang și Shanghai. În plus, investitorii rămân optimisti că Beijingul va oferi mai mult stimul economiei lovite de focarul de coronavirus.
Săderea acțiunilor, a yieldurilor și creșterea prețului aurului a determinat vineri deprecierea dolarului (USD), performerele fiind lira sterlină (GBP) și moneda unică europeană (EUR). La nivel săptămânal însă, cel mai mult s-a apreciat francul elvețian (CHF), în timp ce perdantul a fost yenul japonez (JPY), cealaltă valută de refugiu. Pe de altă parte, așa cum anticipam încă de joi, leul a ajuns la minime istorice în raport cu euro (EUR/RON 4,8026) și dolarul (USD/RON 4,4462), într-un context în care au existat și fluxuri externe de pe monedele din regiune, dar cotațiile actuale par un pic mai apropiate de realitatea economică românească.
