Impactul economic direct asupra României cauzat de Brexit ar trebui să fie unul moderat pe termen scurt, dar perspectivele devin mai complicate atunci când este luat în calcul impactul indirect pe termen lung, potrivit Asociației Analiștilor Financiari-Bancari din România (AAFBR).
"Exporturile orientate către Marea Britanie pe parcursul anului 2015 au fost de 2,4 miliarde de euro, reprezentând 4,4% din totalul exporturilor și doar 1,5% din PIB. Astfel, o posibilă decelerare a acestor exporturi nu ar trebui să genereze un impact sistemic major pe canalul comercial. În ciuda acestui fapt, tranzacțiile comerciale bilaterale înregistrate între România și Marea Britanie s-au intensificat semnificativ în ultimii ani, Marea Britanie devenind a cincea destinație a exporturilor românești. În același timp, ponderea importurilor din Marea Britanie a fost de 2,5% din total importuri, ajungând la 1,6 miliarde de euro în anul 2015, surplusul comercial înregistrat în relațiile bilaterale fiind de aproximativ 800 milioane de euro. Astfel, ieșirea Marii Britanii din UE poate însemna o diminuare a oportunităților privind creșterea viitoare a exporturilor, dar impactul final este limitat", se arată în comunicatul AAFBR.
Analiștii financiari bancari afirmă că investițiile străine directe provenite din Marea Britanie au reprezentat 2,5% din totalul Investițiilor Străine Directe în anul 2014, în timp ce sectorul bancar este foarte puțin expus acestui eveniment în condițiile în care nu există instituții financiare cu dețineri de capital provenit direct din Marea Britanie. În același timp, conform datelor statistice compilate de către FMI, ponderea investitorilor nerezidenți provenind din Marea Britanie în totalul titlurilor de stat emise de Guvernul României este de aproximativ 10%. În acest context, ieșirile de capital cauzate de investițiile directe din Marea Britanie ar trebui sa fie limitate.
CITEȘTE ȘI BNR, înainte de Brexit: Efectele asupra economiei românești sunt temperate De asemenea, analiștii financiari precizează că în ciuda acestui fapt, aversiunea generala la risc poate cauza o reacție emoțională de refugiu în active sigure cu venit fix. "Având în vedere dinamica piețelor înainte de referendum, așteptările indicau rămânerea UK în UE. Brexit-ul este o surpriza negativă pentru majoritatea investitorilor, iar piețele reacționează emoțional printr-o ajustare amplificată exponențial ca urmare a veștilor negative, în timp ce reacția la veștile pozitive este subdimensionată și decalată", relevă comunicat citat.
Potrivit AAFBR, prin scăderea contribuției UK la bugetul Uniunii Europene, sursele de finanțare prin fonduri europene devin mai limitate. În acest context, România trebuie să combată corupția și să îmbunătățească capacitatea de absorbție și eficiența proiectelor de investiții din aceste fonduri pentru a fructifica cât mai bine aceste resurse.
De asemenea, aceștia precizează că există și o serie de oportunități de atragere de capital străin pe termen lung, în condițiile în care fluxul de ieșiri de capital din Marea Britanie în perioada imediat următoare poate fi semnificativ. Pe termen scurt acestea vor fi orientate către active percepute ca fiind sigure, dar pot fi reorientate ulterior către țări emergente, după stabilizarea piețelor și absorbția socului negativ cauzat de Brexit.
Conform estimărilor Eurostat, numărul cetățenilor romani care locuiau în Marea Britanie în anul 2015 era de aproximativ 180.000, înregistrând o creștere de peste trei ori în ultimii cinci ani. AAFBR menționează că în ciuda acestui fapt, ponderea acestora în totalul românilor care locuiesc în străinatate este destul de redusă, respectiv 6,7%, mult inferior comparativ cu țări precum Italia (43%), Spania (27%) sau Germania (13%). Astfel, în eventualitatea unor restricții viitoare care ar putea intra în vigoare în Marea Britanie în ceea ce privește integrarea în forța de muncă a imigranților, scenariul întoarcerii acestor români în țară este puțin probabil comparativ cu alternative unei noi destinații.
CITEȘTE ȘI Leul se depreciază după rezultatele referendumului britanic "Impactul direct asupra României cauzat de Brexit rămâne moderat, în special în ceea ce privește canalul tranzacțiilor comerciale bilaterale, al ieșirilor de capital direct cauzate de investitorii din Marea Britanie, limitarea fondurilor europene sau posibile fricțiuni în piața muncii. În ciuda acestui fapt, impactul indirect pe termen mediu-lung este foarte impredictibil. Macroechilibrul înregistrat de România rămâne fragil, principalele provocări fiind păstrarea deficitelor sub control, atât bugetar cât și de comerț internațional, în contextul unor șocuri internaționale și locale. În acest context, executivul din România ar trebui să promoveze politici macroeconomice echilibrate și conservatoare, în special în ceea ce privește măsurile fiscale", se mai spune în comunicatul AAFBR.
Sursa: Agerpres
