Participanții au fost de acord asupra unui lucru: AI are potențialul de a transforma radical economia globală, însă nimeni nu știe încă în ce direcție și cu ce consecințe, relatează CNBC.
Guvernatorii băncilor centrale, economiști și experți financiari au avertizat că inteligența artificială poate influența aproape toate domeniile relevante pentru politica monetară: piețele financiare, piața muncii, creditarea bancară, securitatea cibernetică și chiar consumul de energie necesar centrelor de date, scrie News.ro.
Președintele Kevin Warsh a descris revoluția AI drept "cel mai important moment economic al vieții noastre", comparând-o cu apariția internetului. El a subliniat că este imposibil de anticipat toate efectele pe termen lung, amintind că nimeni nu și-ar fi imaginat, la începutul erei internetului, apariția unor modele de afaceri precum Uber.
Experții au avertizat însă că inteligența artificială poate amplifica și riscurile sistemice. În tranzacționarea bursieră, algoritmii AI ar putea crea și sparge bule speculative într-un ritm fără precedent, manipulând simultan prețurile activelor și profitând atât din creșteri, cât și din prăbușiri. Profesorul Itay Goldstein a atras atenția că astfel de algoritmi ar putea coordona comportamente de piață imposibil de detectat cu metodele actuale de supraveghere.
O altă preocupare este chiar boom-ul investițiilor în AI. Potrivit unor economiști, valul uriaș de investiții în infrastructura necesară inteligenței artificiale seamănă tot mai mult cu marile bule speculative din istorie, precum mania căilor ferate din secolul al XIX-lea sau bula dot-com de la începutul anilor 2000. Bank for International Settlements avertizează că ritmul actual al investițiilor și optimismul privind productivitatea pot ascunde riscuri importante pentru piețele financiare.
Inteligența artificială ridică și provocări pentru sistemul bancar. Băncile vor putea analiza mult mai precis bonitatea clienților și vor putea acorda credite unor categorii care până acum aveau acces limitat la finanțare. Totuși, autoritățile de supraveghere se tem că deciziile luate de sisteme AI vor deveni adevărate "cutii negre", greu sau chiar imposibil de explicat și verificat.
Oficialii au discutat și despre riscurile cibernetice. Potrivit lui Tobias Adrian, firmele mici și instituțiile cu resurse limitate ar putea deveni cele mai vulnerabile în fața atacurilor informatice alimentate de AI.
Viceguvernatorul Băncii Angliei, Sarah Breeden, a propus chiar analizarea unor mecanisme similare asigurării depozitelor bancare, care să permită continuarea funcțiilor esențiale ale unei instituții în cazul unui atac cibernetic major.
Participanții au evidențiat și un paradox economic. Dacă AI va avea un succes uriaș și va înlocui milioane de locuri de muncă, consumul populației ar putea scădea, ceea ce ar încetini economia și ar afecta chiar rentabilitatea investițiilor în inteligență artificială. În schimb, dacă tehnologia nu își va îndeplini promisiunile, investițiile de sute de miliarde de dolari realizate în prezent riscă să genereze pierderi masive.
Guvernatorul Tiff Macklem a concluzionat că lecția internetului rămâne valabilă și pentru AI: tehnologia poate schimba lumea în bine, dar asta nu împiedică apariția unor bule speculative înainte ca beneficiile reale să se materializeze.
