Astfel, potrivit ministrului, medicii rezidenți vor fi plătiți obligatoriu pentru gărzile făcute în afara programului normal de lucru. „Medicul rezident nu este nici salahor, nici la dispoziția cuiva și nici «umplutură» atunci când nu se pot acoperi liniile de gardă, ci este un pion important în funcționarea sistemului actual (...) fără de care sistemul de sănătate din viitor nu poate exista”, afirmă Rogobete.
„Dacă le cerem responsabilitate, trebuie să existe și recunoaștere clară a muncii lor. Rezidenții nu sunt spectatori în sistem. Sunt deja parte din deciziile care se iau în timp real și din îngrijirea pacienților, în fiecare zi. Rezidenții nu sunt o anexă a medicului specialist, a medicului primar sau a “profului”. Ei sunt viitorul sistemului de sănătate și cei pe care ne bazăm pentru o construcție onestă, care nu mai ține cont de trecut, ci de prezent și viitor”, afirmă ministrul Sănătății.
Ministrul precizează că a modificat Ordinul ministrului Sǎnǎtǎții nr. 870, aflat în prezent în transparență pe pagina MS, pentru „a corecta o nedreptate care nu mai putea fi ignorată în modul în care este recunoscută și plătită munca medicilor rezidenți”.
Astfel, potrivit ministrului, medicii rezidenți, în perioada de pregătire în specialitate, vor fi incluși obligatoriu în linia de gardă, în unitatea sanitară în care efectuează stagiul, dublând medicul de gardă și efectuând gărzi pentru completarea duratei normale a timpului de muncă.
Începând cu anul I, rezidenții pot fi incluși, la cerere, în linia de gardă din specialitatea în care se formează, în afara programului normal de lucru, cu excepția liniei I. Activitatea se desfășoară sub responsabilitatea și supravegherea medicului titular de gardă. Începând cu anul III, rezidenții pot intra, tot la cerere, inclusiv în linia I de gardă, în afara programului normal, cu respectarea limitelor de competență și sub supravegherea unui medic specialist sau primar, desemnat de șeful de secție, precizează sursa citată.
„Gărzile efectuate în afara programului normal de lucru vor fi obligatoriu salarizate de unitatea sanitară în care sunt realizate, cu respectarea prevederilor legale. Ei sunt generația care va duce mai departe această profesie, iar sistemul de sănătate are nevoie de ei. De aceea, modul în care îi tratăm la început de drum spune foarte clar ce fel de sistem construim. Asta este direcția în care mergem”, afirmă Rogobete.
Ministrul Sănătății afirmă că, deși a fost medic rezident doi ani și jumătate și a renunțat la medicină pentru administrație, pentru că i-a „plăcut mai mult”, a fost „suficient” cât să înțeleagă „importanța medicului rezident în ecosistemul unui spital”.
„Medicul rezident nu este nici salahor, nici la dispoziția cuiva și nici „umplutură” atunci când nu se pot acoperi liniile de gardă. Medicul rezident este un pion important în funcționarea sistemului actual și, mai important, un pion fără de care sistemul de sănătate din viitor nu poate exista”, mai spune Alexandru Rogobete.
Schimbare în spitalele din România - Un nou sistem pentru organizarea gărzilor și introducerea de ture în blocul operator
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță că a pus în transparență decizională o nouă modificare legislativă care completează reașezarea sistemului de sănătate și modul în care sunt oferite serviciile medicale pentru oameni, modificările vizând regândirea serviciilor medicale oferite în regim de spitalizare de zi, flexibilizarea activității chirurgicale în blocul operator, regândirea mecanismului de organizare a gărzilor.
”Am pus în transparență decizională o nouă modificare legislativă care completează reașezarea sistemului de sănătate și modul în care sunt oferite serviciile medicale pentru oameni. Principalele modificări ale ordinului de ministru aflat în transparență vizează: regândirea serviciilor medicale oferite în regim de spitalizare de zi, flexibilizarea activității chirurgicale în blocul operator, regândirea mecanismului de organizare a gărzilor”, spune ministrul Sănătății.
Alexandru Rogobete arată că ”blocul operator poate funcționa în intervalul 8:00–20:00, prin organizarea în ture succesive iar a doua tură nu înlocuiește garda, ci prelungește activitatea programată.
”Medicii din tura a doua pot începe programul la ora 14:00, ceea ce înseamnă mai multe intervenții și timpi de așteptare mai mici”, precizează ministrul.
Rogobete mai spune că fiecare oră în plus în blocul operator înseamnă o intervenție în plus pentru un pacient.
”Aceeași logică se aplică și în ambulatoriu și în spitalizarea de zi, unde serviciile pot fi organizate în două ture, în funcție de adresabilitate și de echipele disponibile. Decizia de organizare aparține medicului șef de secție, cu aprobarea conducerii medicale, astfel încât programul să fie corelat cu gradul de ocupare și cu nevoia reală de servicii”, subliniază ministrul Sănătății.
”Totodată, clarificăm modul de organizare a gărzilor: gardă de urgență, gardă de monitorizare, gardă la domiciliu și, ca element nou, introducem o a patra categorie de gărzi - garda intervențională, pentru specialitățile cu acest specific (cardiologie intervențională, neurologie intervențională, radiologie intervenționalǎ etc.)”, anunță ministrul.
El precizează că, suplimentar față de această nouă organizare și flexibilizare a modului în care se desfășoară gărzile în spitale, a ținut cont de solicitările colegilor și ale corpului medical.
”Odată cu aprobarea acestui ordin, spitalele își vor putea organiza gărzile în regim de 12, 18 sau 24 de ore, în funcție de specificul spitalului, al secției, de disponibilitatea resursei umane și de adresabilitate. Am făcut aceste modificări pentru că modul de organizare a activității medicale și al timpului de lucru din spitale avea nevoie de o ajustare echilibrată, adaptată anului 2026, care ține cont de resursa umană, de evoluția tehnologiei și a industriei farmaceutice și de nevoile oamenilor. Mulțumesc tuturor partenerilor alături de care am colaborat la aceste modificări: profesioniști în sănătate, manageri de spitale, societăți profesionale și, în special, sindicatelor reprezentative care au participat la acest proces pentru a ajunge la o formulă echilibrată de reașezare a sistemului”, mai afirmă ministrul Sănătății.
