Furnizorii și consumatorii maghiari au fost unii dintre câștigătorii introducerii în România a programului de ofertare obligatorie a gazului (gas release program) pe piețele centralizate de către producătorii autohtoni la prețuri reduse, stabilite pe baza unor formule elaborate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domenoul Energiei (ANRE). Astfel, începând cu a doua jumătate a lunii septembrie, România s-a transformat din importator net în exportator net în raport cu țara vecină. Iar prețul mediu la care s-au efectuat exporturile s-a situat cu 10 lei/MWh sau 17% sub prețul minim înregistrat pe piața spot din Ungaria în aceeași lună.
Potrivit ANRE, în luna septembrie, România a exportat (exclusiv în Ungaria, conform datelor Transgaz și ENTSOG), o cantitate de 243 GWh la un preț mediu de 48,7 lei/MWh.
Conform unui raport al ANRE-ului maghiar (MEKH), importurile din România au fost unele pe termen scurt și au fost efectuate pe piața pentru ziua următoare și pe cea intraday.
Nu atât cantitatea importatată din România a fost importantă, cât mai ales prețul de import, care a pus presiune pe prețurile de pe bursa maghiară, conducând la scăderea acestora.
Reglementatorul maghiar susține că în luna septembrie a fost înregistrat un preț maxim pe piața pentru ziua următoare de la Budapesta de 14,21 euro/MWh la începutul lunii, pentru ca la finalul acesteia, odată cu intrarea importurilor din România, să se atingă un preț minim de 11,99 euro/MWh (58,44 lei/MWh).
Interesant este că prețul de 58,44 lei/MWh este identic cu cel raportat de companiile românești pentru tranzacțiile între operatori economici afiliați.
Astfel, potrivit ANRE, în septembrie au fost semnate contracte de vânzare-cumpărare între operatori economici afiliați în valoare de 666,5 GWh.
Potrivit unor surse din piață, unul dintre exportatorii din acea perioadă a fost OMV Petrom, care a avut semnat un contract cu OMV Ungaria în acest sens.
Pe lângă efectul programului de ofertare obligatorie, la majorarea diferenței de preț dintre România și Ungaria a contribuit și decizia Romgaz de a-și majora producția apropiat de un nivel normal începând cu luna septembrie, după ce o scăzuse cu 30% în trimestrul al doilea.
În plus, în România, depozitele erau la acea vreme în proporție de peste 90% pline, ceea ce a făcut ca majoritatea gazelor extrase să ajungă direct pe piață.
Iar OMV Petrom nu a fost singurul exportator. Traderii de gaze au profitat, foarte probabil, de prețul artificial scăzut (de ANRE) al gazelor de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), cumpărându-l pentru a-l exporta în Ungaria și exploatând astfel diferențialul de preț.
Inversarea diferențialului de preț dintre cele două piețe este explicația oferită de regementatorul maghiar MEKH pentru dispariția, începând cu a doua jumătate a lunii septembrie, a exporturilor de gaze din Ungaria în România.
“Utilizarea punctului de ieșire către România a dispărut aproape în totalitate începând cu luna septembrie, în pofida faptului că pentru punctul de interconectare de la Csanadpalota capacitățile de transport au fost rezervate în totalitate. Dispariția exporturilor (către România - n.r.) au fost influențate de adoptarea de către autoritățile române a mai multor măsuri de liberalizare a pieței începând cu luna iulie, ceea ce a condus la dispariția diferenței de preț (până în acel moment favorabilă pieței maghiare - n.r.)”, susține MEKH.
Potrivit OMV Petrom, introducerea programului obligatoriu de ofertare a pieței gazelor a bulversat piața din România: “În iunie 2020, a fost instituit un program de ofertare a gazelor naturale(GRP). Ulterior au fost implementate o serie de modificări legate de obligațiile producătorilor, ceea ce a generat volatilitate în domeniul reglementărilor și a pus presiune asupra prețurilor gazelor naturale”.
