FGSZ, operatorul de transport de gaze al Ungariei, omologul Transgaz, va aplica tarife de transport mai reduse la ultima tură de rezervare de capacitate pe faza 2 de dezvoltare a gazoductului internațional BRUA, prin care capacitatea de transport a conductei ar urma să fie majorată la 4,4 miliarde metri cubi pe an, de la 1,75 miliarde, cât va asigura prima fază a proiectului, la care Transgaz lucrează deja. Procedura de rezervare a început marți, iar rezultatul este decisiv pentru decizia finală de investiție în proiect a celor doi operatori de transport.
Astfel, din octombrie anul trecut, în urma deciziei reglementatorului pieței maghiare de energie, tariful de capacitate reglementat pentru intrările de gaze în Ungaria prin punctul de interconectare cu România de la Csanádpalota a fost redus cu 27% față de prima rundă de rezervare de capacitate pe BRUA 2, la 1.080,48 forinți/kWh/h/an.
Tariful de capacitate pentru ieșirile de gaze din Ungaria către România a fost diminuat cu 18,67%, iar cel volumetric, pe care îl aplică doar pe direcția ieșire – cu 2%. Valoarea inițială a suplimentului de intrare (RO>HU) a rămas neschimbată.
"Pentru Transgaz, prețurile de rezervă și suplimentele publicate în Manualul Procedurii de Sezon Deschis Angajant RO-HU, sunt aplicabile pentru această perioadă de depunere a ofertelor", au anunțat cei doi operatori.
Procedura de rezervare de capacitate se va desfășura în perioada 5-25 februarie, iar testul economic în baza ofertelor care vor fi depuse, test menit să stabilească dacă rezervările sunt suficiente pentru a face proiectul rentabil, se va efectua în intervalul 25 februarie – 4 martie. Dacă testul va fi declarat negativ, cei doi operatori de transport vor anunța încheierea procedurii de sezon deschis, iar faza 2 a proiectului BRUA nu va mai fi implementată.
După cum a scris Profit.ro, bună parte a contractelor de rezervare de capacitate de transport de gaze pe viitoarea conductă BRUA, faza 2, ce va întări interconectarea dintre România și Ungaria, contracte semnate la finalul lui 2017, au fost reziliate de către firmele ofertante până la data limită de 14 decembrie 2018, iar volumul de capacitate de transport rezervată prevăzut de contractele rămase în vigoare este situat sub minimul necesar pentru ca investițiile în noua conductă să fie rentabile din punct de vedere economic. Principala sursă de gaze avută în vedere pentru noul gazoduct este chiar Marea Neagră.
Faza 2 a BRUA, la care lucrările ar trebui să înceapă anul acesta, presupune construcția de către Transgaz unei conducte de transport gaze naturale Recaș–Horia în lungime de aproximativ 50 km, amplificarea stațiilor de comprimare gaze naturale (SC Podișor, SC Bibești și SC Jupa) construite în faza I, prin montarea unui agregat de comprimare suplimentar în fiecare stație, precum și amplificarea stației de măsurare gaze naturale SMG Horia.
Faza 1 a proiectului, la care Transgaz lucrează deja, înseamnă construcția conductei de transport gaze naturale Podișor-Recaș, în lungime de 479 km, cu diametru de 32” (Dn 800) și presiunea de proiectare de 63 bar, precum și a trei stații de comprimare a gazelor, la Podișor, Jupa și Bibești. Valoarea totală estimată a investițiilor necesare pentru faza I a BRUA este de 478,6 milioane euro, 40% din cheltuielile eligibile estimate fiind acoperite de Uniunea Europeană, printr-un grant în valoare 179,3 milioane de euro. Lucrările sunt în grafic și ar urma să fie finalizate anul acesta.
La prima rundă de rezervare pentru BRUA 2, finalizată aproape de sfârșitul anului 2017, rezultatele au fost mai mult decât pozitive pentru ambii operatori de transport, capacitatea de transport oferită fiind suprasubscrisă. Astfel, pentru Transgaz, valoarea veniturilor estimate pentru perioada 2022-2037 din contractele de rezervare de capacitate semnate atunci a depășit 3,9 miliarde lei, în condițiile în care minimul necesar pentru asigurarea rentabilității investiției în BRUA 2 era de circa 1,48 miliarde lei.
Anul trecut, în piață au circulat informații cu privire la faptul că contractele de rezervare de capacitate pe BRUA de la finalul anului 2017 ar fi fost semnate de 3 companii din Ungaria, printre care divizia de furnizare și trading a MET Group și operatorul de înmagazinare MFGT. Informațiile nu au putut fi confirmate oficial întrucât regulile procedurii de sezon deschis prevăd că numele ofertanților sunt confidențiale.
Potrivit regulilor procedurii, ofertanții aveau dreptul de a denunța contractele de rezervare încheiate atunci, fără a fi obligați să-și motiveze deciziile, până pe 14 decembrie 2018. O bună parte dintre aceste contracte au și fost reziliate până la acea dată. De exemplu, pe direcția România-Ungaria, adică în privința potențialelor exporturi de gaze românești către țara vecină, contractele de rezervare rămase în vigoare după 14 decembrie 2018 mai acopereau doar 40% din capacitatea rezervată la finalul lui 2017, nivel insuficient pentru viabilitatea economică a conductei BRUA.
"În România, unde am descoperit un mare zăcământ offshore de gaze, nu vedem politicile adecvate unei investitiții de multe miliarde de dolari. Avem nevoie de un regim fiscal și de reglementare stabil pentru a putea lua decizia finală de investiție și, momentan, ne chinuim acolo", a spus atunci Leitner, la o conferință pe tema gazelor naturale desfășurată la Viena, într-un context în care a susținut că Europa are nevoie de o relație stabilă cu Rusia și de implementarea proiectului de gazoduct Nord Stream 2, pentru a-și asigura securitatea aprovizionării sale cu gaze.
Anul trecut, autoritățile de la București au luat numeroase măsuri care au descurajat investițiile în explorarea și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, cum ar fi Legea offshore, care majorează semnificativ povara fiscală suportată de companiile concesionare din Marea Neagră și le obligă să-și vândă minimum 50% din producție pe bursele din România, măsuri care au făcut ca OMV Petrom și ExxonMobil să amâne luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep și să ceară prelungirea cu 15 ani a acordului de concesiune semnat cu statul român, care a și fost aprobată de Guvern.
Ulterior, OUG nr. 114/2018, adoptată la finalul anului, a plafonat prețul de vânzare al gazelor către furnizori de către toți producătorii la 68 lei/MWh, i-a obligat să asigure cu prioritate consumul casnic și a majorat de 20 de ori, de la 0,1% la 2%, contribuția bănească datorată ANRE de toți deținătorii de licențe din domeniul energiei electrice și gazelor naturale.
