″România va avea în continuare active centralele pe cărbune. 3 grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, 2 dintre ele cel puțin până la finalul lunii august a anului viitor. (...) Ceea ce este foarte important, Complexul Energetic Oltenia rămâne activ pe cărbune la capacitate maximă până la finalul verii anului viitor, iar o mare parte, de aproximativ 990 MW capacitate instalată, rămâne activă până la finalul anului 2029 cel puțin.
Vom avea în continuare active grupurile pe cărbune din orașul Craiova, pentru a menține în continuare furnizarea de agent termic pentru populație, energie electrică și abur pentru compania Ford, și cele de la Govora, care în această iarnă, până în vară, când va intra noul sistem energetic al municipiului (Râmnicu Vâlcea - n.r.), vor produce agent termic pentru locuitori″, a spus Ivan.
Ministrul a revenit ulterior cu un mesaj pe Facebook, în care a spus că, ″Prin noul calendar, 900 MW vor rămâne funcționali până la 1 ianuarie 2030, în condiții controlate și conforme cu cerințele europene″.
El a arătat, în conferința de presă, că România ar fi trebuit să închidă capacități de producție pe cărbune de 1.755 MW la 31 decembrie 2025.
″Acest lucru ar fi dus la slăbirea securității energetice a României, la o penurie energetică. În situația în care ar fi fost oprite aceste grupuri, din cauza volumului mult mai mare de importuri, care vedem că au un preț foarte mare, am fi avut și o creștere a facturilor românilor″, a punctat ministrul Energiei.
În schimb, potrivit lui Ivan, România s-a angajat față de Comisia Europeană să finalizeze și să pună în funcțiune până în 2029 extrem de întârziatele centrale de producție de energie pe gaze naturale gândite pentru Turceni și Ișalnița, cu putere instalată însumată de 1.325 MW. Cele 2 proiecte se află în prezent în proceduri de licitație pentru contractarea lucrărilor, preconizându-se semnarea contractelor în prima parte a anului viitor.
Răspunzând unei întrebări, ministrul Energiei a arătat că, în această iarnă, România se va putea baza pe capacități de producție de energie din cărbune de circa 1.500 MW.
Potrivit Dispecerului Energetic Național (DEN) din cadrul Transelectrica, într-un scenariu moderat elaborat în vederea aprovizionării în sezonul rece, ″(...) s-a luat în calcul la CTE Turceni un singur grup (TA 5) cu 250 MW și s-a considerat ca TA 4 este în rezervă tehnică, respectiv la CTE Rovinari s-au luat în calcul două grupuri (TA 4 și TA 5) cu un total de 600 MW și s-a considerat că TA 6 este în rezervă tehnică, respectiv la CTE Ișalnița TA 7 s-a considerat retras definiv din exploatare (...)″. DEN nu a luat deloc în calcul termocentrala pe huilă Paroșeni, de 150 MW.
″Prin această aprobare (a variantei revizuite a PNRR, de către Comisia Europeană – n.r.), România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din județele Gorj (Rovinari și Turceni) și Hunedoara (Valea Jiului), precum și a celor din Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora). Trei grupuri energetice vor rămâne active până la finalul anului 2029, iar alte două, cel puțin până la sfârșitul lunii august 2026.
Această decizie asigură stabilitatea sistemului energetic național, elimină riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie și agent termic și înseamnă păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în aceste zone. În același timp, România își continuă tranziția energetică prin investiții în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare″, a transmis ulterior Guvernul.
Ministrul Energiei a declarat pe 6 octombrie, la Profit Energy.forum, că speră ca negocierile purtate de România cu Comisia Europeană să ducă la menținerea în producție a termocentralelor măcar până la finalul acestei ierni.
″Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în anul 2021, România s-a angajat să retragă definitiv din exploatare 1.425 MW până la data de 1 ianuarie 2026, la care se adaugă 330 MW neînchiși din T115, în total 1.755 MW, respectiv de la Complexul Energetic Oltenia – 1.305 MW; Electrocentrale Craiova – 300 MW; CET Govora – 100 MW și UAT Iași – 50 MW.
În acest sens, Ministerul Energiei, în septembrie 2025, pe baza unui studiu de adecvanță realizat de un consultant independent la cererea Transelectrica SA, precum și cu contribuția Complexului Energetic Oltenia, a transmis Comisiei Europene, în marja renegocierii cu SG Recover a PNRR, propunerea de necesitate și oportunitate a menținerii în funcțiune, în regim comercial, a trei grupuri energetice, precum și păstrarea altor două grupuri în rezervă tehnică, pentru a garanta siguranța sistemului energetic în perioadele de vârf de consum sau în situații neprevăzute″, a transmis, în aceeași zi, Ministerul Energiei.
Potrivit sursei citate, în paralel, planul de restructurare actualizat a fost transmis către Direcția Competitivitate din cadrul Comisiei Europene și prevede decalarea termenelor de închidere a unităților pe cărbune până la finalul anului 2029. Astfel, la nivelul Complexului Energetic Oltenia, ar urma să continue să funcționeze cinci exploatări miniere, în concordanță cu necesarul alimentării capacităților de producție a energiei electrice pe bază de lignit (inclusiv pentru Electrocentrale Craiova).
″Ca urmare a acestui demers, planul de restructurare al companiei a fost revizuit, implicând actualizarea jalonului 119 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-o manieră care să permită adaptarea treptată.
Soluțiile propuse de Complexul Energetic Oltenia vizează asigurarea viabilității economice, continuarea investițiilor în noi capacități de producție (CCGT și fotovoltaice) și modernizarea infrastructurii energetice, contribuind astfel la menținerea competitivității României în contextul tranziției energetice la nivel european″, se mai spunea în comunicatul Ministerului Energiei.
