″Am semnat sesizarea către Curtea Constituțională în legătură cu legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și al evaluării impactului asupra mediului. Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituționalitate și contravine obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene. Aceasta permite reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea națională″, a declarat președintele.
Sesizarea sa de neconstituționalitate subliniază că legea:
• încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituție;
• contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare.
• elimină evaluările de mediu și măsurile compensatorii impuse de Uniunea Europeană, reducând nivelul de protecție a biodiversității și expunând România riscului declanșării unei proceduri de infringement.
″Independența energetică a țării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligația constituțională și europeană de a proteja patrimoniul natural și de a garanta fiecărui cetățean dreptul la un mediu sănătos.
Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanții ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept″, a conchis Nicușor Dan.
Sesizarea de neconstituționalitate a președintelui a venit în aceeași zi în care CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea, a mulțumit public Parlamentului pentru că ″a adoptat de curând o lege menită să ne ajute să finalizăm investițiile în noi centrale hidro, noi centrale de care avem absolut nevoie pentru a echilibra infuzia extrem de accelerată și semnificativă de noi capacități regenerabile în sistem″, arătând că ″Este nevoie de orice sursă de producere a energiei electrice″.
″Din păcate, încă ne luptăm cu incoerențele legislative și avem blocaje în instanțe pe diverse centrale și de exemplu centrala de la Răstolița, care trebuia să intre în producție anul acesta, deocamdată este suspendată în instanță. Sunt suspendate atât acordul de mediu, cât și autorizația de construire″, a spus Badea.
”Este un mecanism care nu mai există în niciun alt stat, un mecanism care încalcă tratatele europene. Înțelegem discuția punctuală de a avea excepții pe anumite proiecte analizate foarte clar și să vedem dacă pentru acele proiecte mai există o nevoie de, sau dacă argumentele sunt de partea cealaltă, că importanța lor strategică este mult mai mare decât costurile pe mediu, să fie făcută această analiză și să fie exceptate de la anumite rigori pe legislația de mediu, dar crearea unui mecanism general prin care orice proiect care este trecut prin CSAT sub această formă nu mai îndeplinește obligații de mediu, este un mecanism care nu corespunde cu tratatele europene. Gândiți-vă că așa toate statele și toate domeniile, în funcție de ce majorități au în partidele respective și în guvernele respective, toate ar dori să-și treacă de mâine începând excepții, să nu mai respecte directivele pe diverse domenii”, a spus Diana Buzoianu.
″Prin excepție (...), autoritatea publică centrală pentru protecția mediului dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate în termen de 60 de zile de la solicitarea de către beneficiar prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau Decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior acestei date, în temeiul legislației în vigoare.
Pe amplasamentul de la Răstolița. Sursă foto: Ministerul Mediului
Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, stațiilor și rețelelor de transport și distribuție aferente acestora să fie în afara ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate și limitele amenajării hidroenergetice va fi păstrată o zonă minimă, tampon, de lățime 100 metri, pe toată lungimea de grănițuire″, scrie în legea adoptată de Parlament.
În plus, proiectele de hidrocentrale declarate drept vitale pentru securitatea națională de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), precum și capacitățile de producere sau transport al energiei electrice existente, aflate în arii protejate, asupra cărora se efectuează lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare, vor fi scutite de evaluare de mediu.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, și acționarul său majoritar, Ministerul Energiei, se plâng demult că numeroase proiecte istorice de hidrocentrale, multe dintre ele inițiate pe vremea lui Ceaușescu și aflate în stadii foarte avansate de execuție, nu pot fi finalizate din cauza legislației de mediu, inclusiv din cauza litigiilor intentate de ONG-urile de profil.
De exemplu, în septembrie, Tribunalul Cluj a dispus în primă instanță, prin ordonanță președințială, oprirea lucrărilor de finalizare a amenajării hidroenergetice Răstolița din județul Mureș, ultimul obiectiv investițional major demarat de autoritățile comuniste din România, în 1989, înainte de căderea regimului comunist.
