Curtea Constituțională (CCR) a decis că supraimpozitarea producătorilor de energie electrică, prin impunerea în 2022 a așa-numitei contribuții la Fondul de Tranziție Energetică, constând în veniturile suplimentare ale acestora rezultate din tranzacții angro de vânzare la prețuri de peste 450 lei/MWh (prag redus între timp la 400 lei/MWh), contravine Legii fundamentale a țării. Surse guvernamentale au declarat pentru Profit.ro că decizia CCR se aplică numai pentru viitor și nu va avea ca efect obligarea statului la restituirea sumelor încasate deja din supraimpozitare. UPDATE Vezi reacția oficială a Ministerului Energiei la finalul textului.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Astfel, CCR a statutat că sunt neconstituționale dispozițiile art.15 și cele ale Anexei nr. 6 din OUG nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro Orașul meu
28 noiembrie - Profit Financial.forum
″În esență, Curtea a reținut că prevederile legale criticate, care impun obligativitatea achitării contribuției la fondul de tranziție energetică de către anumiți producători de energie electrică, nesocotesc, în principal, principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art. 56 din Constituție, și dispozițiile art. 45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică și libera inițiativă, afectând concurența loială și descurajând producția de energie din surse regenerabile″, este decizia CCR.
Date analizate de Profit.ro relevă că statul a încasat din contribuția la Fondul de Tranziție Energetică peste 13 miliarde lei (circa 13,6 miliarde lei) în mod cumulat, în 2022 și 2023, bani pe care i-a folosit la compensarea furnizorilor de energie și gaze pentru costurile plafonării prețurilor finale la consumatori.
Curtea s-a pronunțat în urma reclamațiilor mai multor producători de energie regenerabilă.
Unul dintre ei este Vatech Consulting SRL, companie controlată și condusă de Sorina-Liana Mirea, ce operează un parc fotovoltaic cu putere instalată de 6 MW. Mirea este asociat și administrator și la traderul și furnizorul de energie Energy Distribution Services SRL.
Ceilalți, care au făcut sesizare de neconstituționalitate într-un dosar separat, sunt 4 operatori de parcuri eoliene, cu putere însumată de aproape 47 MW. Cel mai mare, de 30 MW, este operat de Ground Investment Corp SRL, controlat indirect de Diana-Alina Teodorescu și Elena Bălan. Următoarele 2, de câte 8 MW, aparțin Elektra Green Power SRL și Elektra Wind Power SRL, asociați la ambele societăți fiind Diana-Alina Teodorescu și Dan George Oproescu. Cel de-al patrulea, de 0,945 MW, este operat de Endless Energy Production SRL, deținută și administrată de Vlad Tudorie.
În acest al doilea dosar, reclamanții au cerut despăgubiri totale de circa 10 milioane lei, reprezentând sumele plătite drept contribuție la Fondul de Tranziție Energetică de la data instituirii acesteia și până la momentul intentării procesului, în februarie 2023.
Efectele deciziei CCR nu sunt limpezi în momentul de față, iar motivarea acesteia nu a fost încă publicată. Contactate de Profit.ro, ministerele Energiei și Finanțelor nu au avut nicio reacție deocamdată.
Pe de altă parte, surse guvernamentale au declarat pentru Profit.ro că decizia Curții Constituționale se aplică numai pentru viitor și nu va avea ca efect obligarea statului la restituirea sumelor încasate deja din supraimpozitare. În plus, obligația de plată a contribuției la Fondul de Tranziție Energetică urmează să înceteze de la 1 aprilie 2025, odată cu actualul sistem de plafonare a prețurilor finale la consumatori, astfel că impactul ar fi doar pentru perioada rămasă până la 31 martie.
UPDATE Reacția oficială a Ministerului Energiei:
″Ministerul Energiei ia act de decizia Curții Constituționale din data de 7 noiembrie 2024, prin care aceasta a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 15 și ale Anexei nr. 6 din OUG nr. 27/2022 sunt neconstituționale.
Decizia Curții a relevat faptul că obligația de a contribui la fondul de tranziție energetică impusă anumitor producători de energie electrică ar contraveni principiilor constituționale referitoare la așezarea justa a sarcinilor fiscale și la libertatea economică.
Ministerul Energiei subliniază importanța unei analize aprofundate a motivării deciziei pentru a înțelege pe deplin implicațiile acesteia asupra reglementărilor și a mecanismelor aplicabile în sectorul energetic. Odată ce motivarea va fi disponibilă, Ministerul va evalua cu atenție toate aspectele juridice și tehnice ale deciziei, în vederea identificării celor mai potrivite măsuri pentru a pune viitorul text de lege în acord cu prevederile Constituției, dar și pentru a asigura stabilitatea pieței de energie și continuarea protejării consumatorilor finali″.
Comisia Europeană a anunțat în octombrie că a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru UE prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României, pentru limitarea libertății participanților la piață de a-și stabili prețurile angro ale energiei electrice și gazelor, precum și a exporturilor de gaze.
Anunțul a venit după ce România, Grecia și Bulgaria au solicitat Bruxelles-ului mai multe măsuri destinate eliminării ″segregării″ piețelor de energie din Europa de Est, unde prețurile angro de profil au fost constant mai mari decât în Vest în ultimele luni, printre acestea numărându-se și supraimpozitarea producătorilor de curent electric cu cele mai mici costuri de producție, așa-numiți ″inframarginali″, precum și a traderilor, măsură aplicată de România de 2 ani și în vigoare în momentul de față, dar care ar urma să fie eliminată odată cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali, de la 1 aprilie 2025 – exact supraimpozitarea declarată acum neconstituțională de către CCR.
Potrivit Comisiei, România a introdus măsuri naționale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile care depășesc un anumit prag de preț la un fond pentru tranziția energetică și obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor la prețuri fixe anumitor clienți.
″Aceste măsuri naționale sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 și cu Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă de energie electrică, precum și cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale. Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică și de gaze de a-și stabili prețurile angro în România″, a transmis Bruxelles-ul.
