Statul a recunoscut că va trebui să restituie banii încasați din supraimpozitarea producătorilor de energie electrică, prin așa-numita contribuție la Fondul de Tranziție Energetică, declarată recent ca fiind neconstituțională, cel puțin acelor companii care au atacat respectiva prevedere legală în instanță, însă și suprataxarea traderilor de energie și gaze, prin aceeași contribuție, a fost reclamată ca încălcând Legea fundamentală a țării, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Aceasta a fost impusă începând cu 1 septembrie 2022 și constă în 98% din veniturile reprezentând marja pozitivă dintre prețurile de vânzare și cele de achiziție de energie și gaze înregistrate de traderi, înmulțită cu cantitățile livrate lunar, fiind scutite de supraimpozitare tranzacțiile de import. La fel ca încasările din suprataxarea producătorilor, banii au fost folosiți la compensarea furnizorilor de energie și gaze pentru costurile plafonării prețurilor finale la consumatori.
Inițial, până în decembrie 2022, importurile nu erau exceptate, iar la tranzacțiile de export, marja de profit era taxată 100%.
Federația Europeană a Traderilor de Energie (European Federation of Energy Traders – EFET) a protestat oficial împotriva noii obligații fiscale aproape imediat după impunerea ei, într-o scrisoare adresată deopotrivă autorităților de la București și celor de la Bruxelles, după cum a relatat atunci în exclusivitate Profit.ro.
În decembrie 2022, traderul și furnizorul local Axpo Energy SA, controlat de conglomeratul elvețian omonim, a dat în judecată Guvernul, Ministerul Finanțelor și ANAF, reclamând că supraimpozitarea tradingului este neconstituțională și solicitând ″obligarea pârâților la plata cu titlu de daune-interese a sumei evaluate preliminar în cuantum de 8.983.755 lei, reprezentând prejudiciul înregistrat sau care estimează că va fi înregistrat de reclamantă în cursul anului 2022 și 2023 cu titlu de contribuție la Fondul de Tranziție Energetică aferentă activității de trading″, potrivit datelor din dosar.
În Elveția, compania-mamă primise de curând, de urgență, de la Guvernul federal de la Berna o linie de credit de stat în valoare de 4 miliarde de franci elvețieni, după ce scumpirea galopantă a energiei pe piețele europene, după agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, majorase substanțial, la niveluri fără precedent, necesarul de garanții financiare pe care jucătorii de profil erau obligați să le depună pentru a-și menține contractele în derulare și pentru a putea să continue să tranzacționeze.
În România, Axpo Energy SA a terminat anul trecut cu pierderi de 19,8 milioane lei, la venituri totale de 828,3 milioane lei, după profitul net de 67,4 milioane lei din 2022, la încasări de circa 1,75 miliarde lei, conform datelor raportate Ministerului Finanțelor.
Potrivit Axpo, supraimpozitarea traderilor încalcă dreptul de proprietate privată, restrângându-l în mod disproporționat și nefundamentat, contravine principiilor economiei de piață, libertății comerțului și justei așezări a sarcinilor fiscale și are ca efect nerespectarea de către statul român a obligațiilor asumate prin legislația UE.
″În vederea derulării activității, societățile cu activități de trading înregistrează costuri specifice de funcționare, dincolo de costul de achiziție al energie electrice sau gazelor naturale și care au un cuantum semnificativ, având în vedere complexitatea pieței de energie (costuri cu personal înalt calificat, costuri cu programe IT, tarife și comisioane de tranzacționare pe piețele centralizate gestionate de OPCOM, ratele dobânzilor pentru costul finanțării etc). Cu toate acestea, prevederile (...) nu recunosc deducerea acestor costuri din baza impozabilă în funcție de care se calculează contribuția. (...) impunerea nu ține seama de costurile aferente activității de trading, respectiv de profitul real realizat″, au reclamat cei de la Axpo. Dosarul se află pe rolul CCR.
Compania a obținut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), reclamând că, din punct de vedere al legislației comunitare, supraimpozitarea traderilor este discriminatorie, inechitabilă, anticoncurențială, disproporționată și instituie obstacole în calea fluxurilor transfrontaliere de energie între statele membre. Axpo a mai acuzat că impunerea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică încalcă și Directiva TVA a UE, care interzice instituirea de taxe sau impozite pe cifra de afaceri, adiționale taxei pe valoarea adăugată.
Nici CCR și nici CJUE nu s-au pronunțat încă în speță.
Statul a încasat din contribuția la Fondul de Tranziție Energetică peste 13 miliarde lei (circa 13,6 miliarde lei) în mod cumulat, în 2022 și 2023, conform datelor analizate de Profit.ro, bani care au fost folosiți la compensarea furnizorilor de energie și gaze pentru costurile plafonării prețurilor finale la consumatori. Grosul a provenit din supraimpozitarea producătorilor, proaspăt declarată neconstituțională.
