Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, companie controlată de statul român cu peste 56% din acțiuni, a depus la Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) solicitare de emitere a acordului de mediu pentru proiectul conductei subterane Tuzla-Podișor, care ar urma să facă legătura pe țărm dintre perimetrele offshore de gaze naturale din Marea Neagră și sistemul național de transport, investiție de peste 278 milioane euro, cu termen de finalizare estimat pentru anul 2020.
Proiectul beneficiază de o lege adoptată anul trecut de Parlament la inițiativa Guvernului Cioloș, care a eliminat interdicția în vigoare până atunci privind construirea de conducte de gaze naturale în zona de coastă a Mării Negre, inclusiv pe plaje.
Astfel, prin derogare de la prevederile mai multor acte normative privind protecția zonei de coastă, legea respectivă a permis autorizarea, construirea, executarea și operarea conductelor care transportă gaze naturale de la zăcămintele situate în largul Mării Negre până la conductele ce fac parte din sistemul național de transport al gazelor naturale în zona costieră a Mării Negre, inclusiv în zona plajelor, exclusiv prin subtraversare, în conformitate cu o procedură specială pentru acest scop, elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Recent, Ministerul Dezvoltării Regionale a elaborat proiectul acestei proceduri, care prevede că subtraversarea zonei costiere, inclusiv a plajelor, de către conductă se va realiza prin foraj orizontal dirijat sau prin amplasarea conductei în șanț deschis, după caz, în funcție de soluția tehnică stabilită de către proiectantul autorizat. De asemenea, draftul stipulează că, pentru zona plajelor, suprafața de teren pentru care se obține dreptul de execuție a lucrărilor de construcții va fi determinată numai de asigurarea zonei de protecție a conductei.
Conducta, care va traversa județele Constanța, Călărași și Giurgiu, ar urma să plece de la țărm din extravilanul localității constănțene Tuzla, din care ar urma să ocupe o lungime de 7 kilometri, aici urmând să fie amplasată și o stație de robinete. În județul Constanța, conducta va mai trece prin extravilanul localităților Costinești, 23 August, Topraisar, Amzacea, Mereni, Comana, Chirnogeni, Cobadin, Peștera și Rasova.
În ultimii ani, interesul turistic pentru plaja Tuzla a crescut tot mai mult, iar din vara aceasta plaja și localitatea vor începe să găzduiască un festival muzical anual, Dakini. În octombrie 2016, primarul comunei Tuzla, Taner Reșit, declara că printre proiectele primăriei pe 2017 se numără racordarea localității la rețeaua de gaze, fiind în discuții avansate cu Transgaz, care ar urma să realizeze o ramificație de la conducta principală Negru Vodă – Topraisar.
Conducta dintre Tuzla și nodul tehnologic Podișor din județul Giurgiu, care ar urma să aibă o lungime de 308 kilometri, reprezintă o investiție totală calculată la peste 278 milioane euro și are ca termen estimat de finalizare anul 2020. Principalul beneficiar al conductei, consorțiul ExxonMobil-OMV Petrom, estimează că va lua decizia finală de investire cu privire la zăcămintele de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră în 2018, iar producția propriu-zisă ar putea începe în deceniul următor. Analiza viabilității comerciale a zăcămintelor este în plină desfășurare.
Proiectul conductei Tuzla-Podișor ar putea beneficia și de finanțare europeană, prin Mecanismul Conectarea Europei, fiind inclus pe a doua listă a proiectelor de interes comun ale UE. În toamna lui 2016, Transgaz a semnat la Budapesta un acord în baza căruia va primi o finanțare europeană de 179 milioane euro prin același mecanism, pentru lucrările de pe teritoriul României la gazoductul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA), care va lega rețelele de gaze naturale din cele patru state și va permite exportul gazelor de la Marea Neagră spre Austria. Valoarea totală a investiției în proiectul BRUA este estimată la 560 milioane euro.
Transgaz va beneficia și de alte derogări de la legislația în vigoare, cum ar fi cele de la normele de mediu, lucrările de construire a conductei urmând să fie permise și în zonele de protecție integrală și zonele-tampon din parcurile naționale și naturale, prin scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol și ocuparea temporară din fondul silvic de terenuri de pe raza ariilor naturale protejate de interes național și internațional. Astfel, traseul conductei se va intersecta cu arii naturale protejate precum Dunăre-Ostroave, Canaralele Dunării, Brațul Borcea, Mlaștina de la Fetești, Valea Mostiștea sau parcul natural Comana.
Suprafața totala de teren care va fi ocupată cu lucrările privind construirea obiectivului de investiții este de circa 712,25 hectare, din care suprafata de teren ocupata temporar este de aproximativ 710 hectare, iar suprafata de teren ocupata definitiv – de circa 2,25 hectare, terenurile fiind situate atât extravilanul, cât și în intravilanul localităților. Memoriul de prezentare în vederea obținerea acordului de mediu depus de Transgaz la ANPM poate fi consultat integral aici.
Proiectul conductei Tuzla-Podișor, declarat de importanță națională în domeniul gazelor naturale, va fi implementat și fără acordul proprietarilor ale căror terenuri urmează să fie traversate de către elementele de infrastructură ale proiectului. Inițial, Guvernul Cioloș dorea chiar ca, în cazul în care proprietarii de terenuri refuză accesul companiilor care realizează lucrările pe proprietățile lor, acestea să poată solicita, cu titlu gratuit, intervenția jandarmilor. Această prevedere nu s-a regăsit însă în forma finală a legii adoptate anul trecut.
Noua strategie a OMV Petrom, publicată recent, reconfirmă faptul că nnul din cei mai importanți piloni de creștere în România este proiectul Neptun Deep, perimetru de gaze naturale aflat în Marea Neagră pe care îl are în concesionare cu gigantul american ExxonMobil. ”Dacă dezvoltarea comercială se va dovedi a fi viabilă, decizia finală de investiție este așteptată în 2018, iar prima producție ar putea demara în 2021-2022”, se arată în strategie.
Totuși, în toamna anului trecut, în prospectul pentru oferta publică secundară prin care Fondul Proprietatea și-a vândut o parte din deținerea la OMV Petrom, compania precizează, la capitolul “riscuri“, faptul că “descoperirea rezervelor de gaze naturale din Neptun Deep s-ar putea să nu fie viabilă comercial”. Potrivit documentului, “un eventual eșec al Neptun Deep de a atinge viabilitatea comercială poate avea un efect negativ semnificativ asupra activității noastre, rezultatelor operaționale și situației financiare”.
În martie 2016, directorul general al Transgaz, Petru Văduva, declara, la conferința Growth Forum - Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro, organizată de Profit.ro la BNR, că Transgaz practică deja cel mai mare tarif de transport al gazelor naturale dintre toți operatorii naționali de profil din UE, iar investițiile masive care trebuie făcute pentru interconectarea sistemului românesc de transport cu cele europene, inclusiv pentru aducerea la țărm a potențialei producții de gaze offshore din Marea Neagră, riscă să majoreze și mai mult acest tarif, dacă prin noile conducte nu se vor transporta realmente gaze, care să acopere costurile.
Potrivit legislației în vigoare, orice investiție a Transgaz în extinderea sistemului național de conducte de gaze trebuie recuperată din încasări. În condițiile în care volumele de gaze transportate cresc, amortizarea investițiilor se poate face fără majorarea tarifelor reglementate aprobate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), doar din sumele suplimentare rezultate din aplicarea acelorași tarife la cantități mai mari. În caz contrar, este nevoie de majorarea tarifelor.
Tariful de transport al gazelor se regăsește în prețul achitat de consumatorii finali, atât casnici, cât și industriali, având în prezent o pondere de circa 17-18% în costul total de achiziție a gazelor naturale destinate clienților casnici și producătorilor de energie termică pentru populație.
