Ordinul ministrului interimar al Energiei, Ilie Bolojan, de aprobare a schemei, a intrat recent în vigoare.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
″Propunem ca valoarea maximă a ajutorului de stat acordat pe MWh de stocare instalat să fie majorată la minimum 150.000 – 200.000 euro/MWh. Valoarea actuală de 69.000 euro/MWh este insuficientă în raport cu nivelul real al costurilor aferente dezvoltării instalațiilor moderne de stocare în baterii și poate afecta viabilitatea economică a proiectelor propuse.
În prezent, costurile pentru realizarea unei instalații stand-alone de stocare sunt semnificativ mai ridicate, datorită tehnologiei utilizate, duratei de stocare, echipamentelor auxiliare, lucrărilor de racordare, infrastructurii de siguranță și protecție la incendiu, precum și cerințelor tehnice impuse de operatorii de distribuție și transport″, a propus un investitor Ministerului Energiei, potrivit unui document al instituției.
Nu a fost singurul. Alții au propus majorări mai reduse, introducerea unei diferențieri a plafonului în funcție de durata de stocare (de exemplu mai mic pentru 2 ore, mai mare pentru 4 ore) sau chiar renunțarea cu totul la plafonul per megawatt-oră și menținerea doar a intensității ajutorului de stat, de maxim 100% din costurile eligibile ale investiției.
″Pentru proiectele de stocare de dimensiune medie-mare (ex. 10–20 MW cu durată de 2–4 ore), ofertele actuale de piață pentru soluții Li-ion containerizate, incluzând echipamente, lucrări de construcții, infrastructură electrică, SCADA și integrarea cu ALO, se situează semnificativ peste nivelul de 69.000 euro/MWh, în jurul valorilor de 140.000– 160.000 euro/MWh, în funcție de configurație, durată de stocare și cerințe de sistem.
În aceste condiții: • Plafonul de 69.000 euro/MWh determină o reducere semnificativă a procentului efectiv de grant din totalul investiției (sub 50% în multe cazuri), ceea ce poate face dificilă asigurarea cofinanțării pentru proiecte mari de către dezvoltatori, chiar și pentru întreprinderi mari cu acces la credit bancar.
• Diferența mare dintre plafon și costul real reduce competitivitatea României în atragerea investițiilor private în stocare, în raport cu alte state membre care utilizează plafoane mai apropiate de costurile de investiție sau mecanisme de remunerare complementară (contracte pe diferență, scheme de servicii de sistem dedicate etc)″, a transmis un alt investitor.
Tuturor, Ministerul Energiei le-a transmis că propunerea nu se acceptă.
″Pragul de 69.000 euro/MWh a fost stabilit prin Schema de ajutor de stat aprobată de Comisia Europeana - State Aid SA. 121308 (2026/N) – România. În procesul de aprobare a Schemei de ajutor de stat, Ministerul Energiei a justificat acest nivel printr-o analiză a costurilor și veniturilor unui proiect de referință de stocare autonomă, Comisia Europeană concluzionând că plafonul este necesar, proporțional și adecvat pentru atingerea obiectivelor schemei de ajutor de stat, cu respectarea normelor Uniunii Europene privind ajutorul de stat″, a arătat instituția.
Bugetul ajutorului de stat se ridică la 150 milioane euro, cu un număr estimat de 10 beneficiari.
″Realizarea proiectelor finanțabile prin prezenta schemă de ajutor de stat urmărește atingerea unei capacități totale instalate de stocare a energiei electrice de minimum 2.174 MWh″, stipulează schema.
Implementarea cu succes a schemei ar dubla actuala capacitate de stocare a României, de la 1.974,7 MWh la 3.854,5 MWh.
Banii vor fi acordați prin procedură de ofertare concurențială, principalul criteriu de departajare fiind cel mai mic cost per MWh.
Pentru a fi eligibile pentru finanțare, printre altele, proiectele depuse trebuie să demonstreze că au ″efect stimulativ″:
″Un efect stimulativ apare în cazul în care ajutorul determină beneficiarul să își schimbe comportamentul, să se implice într-o activitate economică suplimentară sau într-o activitate economică care respectă mediul, pe care, în absența ajutorului, nu ar desfășura-o sau ar desfășura-o în mod limitat sau diferit.
Ajutoarele nu trebuie să sprijine costurile unei activități pe care beneficiarul ajutorului ar fi desfășurat-o oricum și nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activități economice. Demonstrarea unui efect stimulativ presupune identificarea scenariului factual și a scenariului contrafactual probabil în absența ajutorului″.
Valoarea maximă a sumei care poate fi solicitată de către cei interesați nu poate depăși valoarea costurilor totale eligibile și nici valoarea maximă a ajutorului de stat acordat pe MWh de stocare instalat, care este de maximum 69.000 euro/MWh.
″O întreprindere (...) poate depune unul sau mai multe proiecte. Valoarea ajutorului de stat solicitat nu depășește 15.000.000 euro per întreprindere, indiferent de numărul de proiecte depuse″, mai scrie în schemă.
Aceasta se aplică până la data de 31 decembrie 2030, iar investițiile trebuie să fie finalizate și puse în funcțiune în termen de 48 de luni de la data acordării ajutorului.
Calendarul estimativ de implementarea prevede lansarea apelului de proiecte pe 1 septembrie 2026 și închiderea lui pe 30 octombrie 2026.
Potrivit celor mai recente date agregate ale Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, la finalul lunii trecute, România dispunea în total de instalații de stocare de energie cu capacitate de 1.974,7 MWh și putere instalată de 989,3 MW.

















