' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
PSD anunță, vineri, că o delegație a partidului a avut o întrevedere cu reprezentanții agenției financiare internaționale Standard & Poor’s, în contextul fundamentării deciziei de rating privind economia românească, ce va fi formulată în data de 2 octombrie 2026.
"În cadrul discuțiilor, liderii PSD i-au informat pe reprezentanții agenției de rating că PSD este pregătit să își asume conducerea unui guvern pentru a pune capăt actualei crize politice și pentru a readuce economia națională pe o direcție stabilă. PSD și-a exprimat angajamentul ferm de a promova o politică de consolidare fiscală și de creștere a veniturilor bugetare pe baza stimulării economice și a îmbunătățirii colectării taxelor. În acest sens, PSD își propune dezvoltarea parteneriatelor strategice, pentru încurajarea investițiilor străine în economia românească", arată PSD.
Potrivit documentului citat, PSD a reiterat necesitatea ca România să aibă cât mai rapid un guvern cu puteri depline, care să poată gestiona eficient echilibrele macroeconomice și care să elaboreze și să aprobe bugetul pentru anul viitor, scrie News.ro.
"PSD consideră că viitorul guvern trebuie să își propună reducerea decalajelor sociale, sprijinirea categoriilor defavorizate și susținerea capitalului românesc. PSD s-a angajat să promoveze în cadrul noului guvern o politică economică echilibrată și predictibilă pentru investitori și pentru instituțiile de credit naționale și internaționale. Liderii social-democrați i-au informat pe reprezentanții agenției de rating că PSD a propus tuturor forțelor democratice să participe la construcția unei majorități parlamentare pornind de la un set de principii și priorități economice naționale", arată PSD, în documentul citat.
Totodată, PSD transmite că și-a reafirmat poziția clară pentru susținerea valorilor europene și euroatlantice.
Din delegația PSD au făcut parte deputații Marian Neacșu, Bogdan Ivan, Alexandru Rogobete, Adrian Câciu și Florin Manole, precum și vicepreședintele PSD Mihnea Costoiu.
Reprezentanții Standard & Poor's sunt în vizită de lucru în România, pentru discuții cu specialiștii Ministerului Finanțelor și au avut și o întâlnire cu premierul interimar, Ilie Bolojan.
România riscă o retrogradare a ratingului suveran al țării la categoria "junk" (nerecomandat pentru investiții în datoria statului) din cauza crizei politice prelungite, care pune în pericol credibilitatea fiscală, a avertizat recent un analist al agenției de rating Fitch, într-un interviu pentru Bloomberg.
Ulterior, Sorin Grindeanu a declarat că PSD va solicita un punct de vedere oficial de la Fitch, dacă și-a schimbat în ultima lună punctul de vedere.
"O să rog echipa de juriști să facă o analiză, pot fi trase răspunderi patrimoniale, poate chiar și penale", a mai declarat Grindeanu.
La 1 august, Agenția de rating Fitch a confirmat ratingurile pe termen lung pentru riscul de neplată a emitentului (IDR) ale României la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă.
Specialiștii prezenți la întâlnire nu văd ca România să intre în junk
Măsurile luate până acum de Guvern sunt bune, cu condiția ca aceasta direcție să fie menținută și de un Executiv cu puteri depline.
Toate cele trei agenții de rating ar fi mulțumite de măsurile luate până acum de Guvern, de corecția deficitului bugetar, însă important este ca aceasta direcție să fie menținută și de un Executiv cu puteri depline.
Aceasta este opinia specialiștilor care au discutat joi cu reprezentanții Standard&Poor’s care au venit să evalueze economia României.
„În esență, este vorba de faptul că datele macroeconomice nu justifică o retrogradare a ratingului suveran. Chiar dacă avem o criză politică”, a spus Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, la TVR Info.
„Contează foarte mult ca noul guvern să nu facă prostii. Acela care va fi. Pentru că, în primul rând, trebuie să facă rectificare bugetară. Dacă ar face o rectificare bugetară care ar însemna mărirea deficitului bugetar în acest an sau inversarea unor măsuri de politică fiscală, ar fi foarte rău”, a adăugat el.
În opinia lui Dăianu, oamenii subestimează cât de dificilă este încă situația economică a României, că deficitul rămâne la 6%, care este un nivel ridicat.
La rândul lui, Ionuț Dumitru, economist, consilierul premierului interimar Ilie Bolojan a explicat: „Ceea ce contează cel mai mult sau are o pondere foarte mare este situația bugetară. Cu măsurile de corecții luate anul trecut și anul acesta, deficitul scade la 6%. Sigur, mai avem un drum lung de parcurs până a ajunge la deficit de sub 3% din PIB în anii următori, dar mai bine de jumătate din corecția necesară s-a făcut deja”.
„Toate cele trei agenții, dacă ne uităm, sunt satisfăcute cu privire la ce s-a întâmplat până acum, cu măsurile pe care guvernul le-a luat, de corecția deficitului bugetar, dar vor să vadă mai departe de lucrul acesta, vor să vadă perspectiva anilor următori, în special 2027-2028, adică vor să vadă cum continuăm acest parcurs de reducerea a deficitului bugetar, mai ales că avem în momentul de față o situație politică incertă și în anii următori avem și alegeri”, a precizat Ionuț Dumitru, economist, consilierul premierului interimar Ilie Bolojan, potrivit Hotnews.ro.
Bolojan se arată optimist după întâlnirea cu S&P
Premierul Bolojan și ministrul Finanțelor s-au întâlnit azi cu o delegație a agenției internaționale de rating financiar Standard & Poor’s (S&P), chiar înainte ca agenția să ia o decizie privind rating-ul României.
Cele două părți au discutat despre execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale, principalele argumente ale României în actuala evaluare a ratingului de țară.
În cadrul întrevederii, arată Guvernul, au fost analizate actualul context politic și situația fiscal-bugetară a României, care se înscrie pe traiectoria echilibrării și stabilizării finanțelor publice, având în vedere că pe primele șapte luni ale anului 2026 deficitul bugetar a scăzut cu peste 28 de miliarde de lei comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar execuția bugetară confirmă această direcție.
”Anul trecut și în prima parte a acestui an am luat măsuri pentru a corecta situația cheltuielilor publice, iar punerea lor în aplicare a dus la reducerea deficitului bugetar și a asigurat respectarea angajamentelor luate de România față de partenerii externi. Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menținem linia politicilor actualului guvern – și pentru sănătatea economiei este important să o menținem – putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.
De asemenea, șeful Executivului a subliniat că ajustarea bugetară trebuie să fie susținută de schimbări care produc efecte în timp: o administrație mai eficientă, companii de stat reformate, cheltuieli publice mai bine prioritizate și investiții care generează creștere economică.
Un exemplu dat a fost cel al companiilor de stat, unde îmbunătățirea activității, reducerea subvențiilor de la buget și creșterea profitabilității trebuie să rămână priorități.
Premierul a arătat că pentru menținerea credibilității externe a României, inclusiv în rândul investitorilor, este esențială și continuarea reformelor asumate de actualul guvern.
”Sunt optimist că oamenii politici care au interes ca România să rămână stabilă vor continua linia politicilor guvernamentale pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului bugetar”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Și ministrul Finanțelor a arătat că menținerea ratingului de investiții rămâne principalul obiectiv al acestei perioade, iar Guvernul are argumente mai solide decât în urmă cu câteva luni.
"Principalul nostru argument rămâne execuția bugetară. Cifrele arată că ajustarea nu este doar una de deficit, ci una care începe să se vadă în structura bugetului.
Am demonstrat că putem reduce deficitul și ține cheltuielile sub control, în timp ce protejăm investițiile finanțate din fonduri europene și orientăm mai mult din resurse către proiectele cu impact economic ridicat. Rezultatele ultimelor luni continuă să confirme ajustarea începută anul trecut și susțin argumentele pe care le-am prezentat astăzi privind realizarea țintelor asumate pentru acest an.
Am discutat deschis și despre dificultățile perioadei actuale, inclusiv despre incertitudinile politice, presiunile externe și cele asupra costurilor de finanțare, prezentând totodată și strategia Ministerului Finanțelor pentru următoarea etapă. Accentul principal rămâne pe disciplina cheltuielilor, prioritizarea investițiilor și valorificarea fondurilor europene.
Mesajul pe care l-am transmis este simplu: România trebuie să continue ceea ce a început. Nu putem transforma progresul obținut în ultimele luni într-o relaxare prematură a politicii fiscale. Credibilitatea externă depinde atât de rezultatele obținute, cât și de capacitatea noastră de a avea continuitate, atât în privința reformelor, cât și în respectarea angajamentelor asumate.
Menținerea ratingului de investiții rămâne principalul obiectiv al acestei perioade. De acest aspect depind condițiile în care România se finanțează, încrederea investitorilor și resursele pe care le putem direcționa către dezvoltare, în loc să le consumăm pe dobânzi.
Suntem într-un moment important al acestei evaluări și avem argumente mai solide decât în urmă cu câteva luni. Dar un rating de investiții nu se apără prin declarații, ci prin execuție, predictibilitate și continuitatea deciziilor fiscale.
De aceea, câteva elemente sunt esențiale în perioada următoare: continuitatea consolidării fiscale, construcția unui buget credibil și realist pentru 2027, limitarea creșterii cheltuielilor rigide, protejarea investițiilor europene și valorificarea fondurilor europene pentru susținerea creșterii economice, precum și continuarea măsurilor structurale care reduc deficitul pe termen mediu. Ambiția noastră nu este doar reducerea deficitului, ci și să construim o economie mai competitivă, bazată pe investiții, producție și capital privat, cu finanțe publice solide și costuri de finanțare mai mici pe termen lung", spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Standard & Poor’s ar urma să anunțe săptămâna viitoare, la începutul lunii octombrie, rating-ul pentru România.
Economia, potrivit estimărilor S&P, va stagna anul acesta, urmând să își reia creșterea de anul următor, cu un avans de 2,5%, cel mai rapid după creșterea de 4,5% din 2022.
"Dizolvarea coaliției va complica eforturile de reducere a deficitului contului curent și deficitului fiscal al României, pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. Cu toate acestea, există un consens larg între partide pentru ajustări și reforme fiscale suplimentare în 2027, iar un nou guvern este probabil să fie format în următoarele săptămâni", arată S&P.
S&P a confirmat ratingurile de credit suverane pe termen lung și scurt la „BBB-/A-3” pentru România. Perspectiva rămâne negativă.
"Conform Regulamentului UE CRA, abaterile de la calendarul anunțat sunt permise numai în circumstanțe limitate și trebuie să fie însoțite de o explicație detaliată a motivelor abaterii. În acest caz, motivul abaterii este destrămarea guvernului de coaliție în urma votului de neîncredere din Parlamentul României. Următoarea publicare programată a ratingului suveran pentru România este 2 octombrie 2026", explică agenția de rating.
Perspectiva negativă reflectă opinia S&P că riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României și de reducerea deficitelor sale externe vor rămâne ridicate în următoarele șase până la 12 luni. Perspectiva reflectă, de asemenea, susceptibilitatea României la schimbările încrederii investitorilor, din cauza nevoilor considerabile de finanțare externă și a deținerilor crescute de datorie publică ale nerezidenților.
S&P ar putea reduce ratingul pentru România dacă impasul guvernamental s-ar prelungi sau ar duce la o incapacitate de a reduce în continuare deficitul bugetar în 2027. De asemenea, atragerea de fonduri UE sub așteptări, ar afecta evoluția economiei și consolidarea fiscală. De asemenea, riscuri pentru ratingul României ar putea veni și dintr-o perturbare mai gravă pe piețele energetice, cauzată de războiul din Orientul Mijlociu.
Agenția de rating nota evoluția bună a deficitului în primele trei luni, cu 1% din PIB, dar atrage atenția că și la 6,25 din PIB, cât este ținta pentru anul acesta, deficitul este foarte ridicat.
"Chiar dacă măsurile fiscale de atenuare a impactului prețurilor mai mari la energie rămân limitate, deficitele bugetare vor rămâne ridicate. Preconizăm un deficit bugetar pe întregul an de 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate în rândul statelor monitorizate din Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Îndatorarea în creștere din ultimii cinci ani a fost finanțată în mare măsură pe fond extern, investitorii din afara țării deținând peste jumătate din stocul datoriei guvernamentale. Estimăm că nevoile de finanțare externă ale economiei României vor rămâne ridicate, la 18% din PIB în 2026. În același timp, recunoaștem strategia de finanțare a Trezoreriei de a limita emisiunea brută și netă de euroobligațiuni în 2026, concentrându-se pe alternative interne și fonduri UE", arată analiștii S&P în raportul de evaluare.
PIB va stagna anul acesta, dar 2027 va aduce o rată de creștere de 2,5%, după 0,7% în 2025, 0,9% în 2024, 2,3% în 2023 și 4,2% în 2022.
"Preconizăm o stagnare a PIB-ului real în acest an, urmată de o revenire la 2,5% în 2027. Consumul privat, care reprezintă 63% din PIB, a fost afectat de ajustările fiscale și de inflația ridicată (10,7% față de anul precedent în aprilie), care a fost parțial determinată de creșterea costurilor combustibililor și energiei generată de războiul din Orientul Mijlociu. În același timp, cererea de forță de muncă se diminuează, după cum arată încetinirea creșterii salariilor nete sub ritmul inflației, care a fost stimulată de creșterile de impozite și de liberalizarea prețurilor reglementate. Pe măsură ce fondurile UE sunt accesate în 2026, preconizăm că o creștere a investițiilor publice va preveni o recesiune pe întreg anul", notează S&P.
