Gradul de umplere în depozite depășește 101%, peste media europeană, iar în iarna aceasta stăm chiar mai bine decât anul trecut, a declaratv ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
"Cu certitudine suntem pregătiți pentru iarna 2024-2025, ba chiar stăm mai bine decât anul trecut (la stocul de gaze naturale, n.r.). Suntem în continuare în supraplin, cu peste 101% grad de umplere, mai mult decât media europeană. De altfel, este unul dintre capitolele la care România a excelat și ne-am îndeplinit această obligație cu 70 de zile înainte de termenul stabilit de Comisia Europeană pentru toate statele-membre. Suntem pregătiți și din perspectiva creșterii producției. Vă pot spune, în premieră, că directorul general de la Romgaz, domnul Popescu (Răzvan Popescu, n.r.) este, astăzi, la Caragele unde se va pune în funcțiune Sonda 55, Damianca. De altfel, creșterea producției Romgaz, și felicit compania noastră pentru asta, este datorată creșterii producției la Caragele. Este un program de investiții de peste un miliard de lei. Acolo așteptăm vești și mai bune în perioada imediat următoare. Nu vă pot dezvălui mai multe, e o companie listată, dar cert este că dacă avem gaze pe uscat, cu siguranță trebuie să le exploatăm și cu siguranță așteptăm cu toții exploatarea gazelor din Marea Neagră, un proiect care este în grafic. Cele mai multe contracte, cred că peste 95-98% au fost deja semnate și avem graficul de proiect în bună ordine", a spus Burduja, la cea de-a șasea ediție a Forumului gazelor naturale.
Conform oficialului, la momentul actual există o abordare mai pragmatică a tranziției energetice la nivel internațional,scrie Agerpres.
"Sunt două evenimente internaționale în ultima perioadă. În primul rând, Raportul Draghi. El a spus foarte corect și concret că Uniunea Europeană are o problemă din perspectiva competitivității, pentru că prețul la energie este de trei ori mai mare decât în SUA sau în China și este greu să te lupți cu companiile din aceste state dacă nu ai o energie competitivă. Și al doilea eveniment este alegerea lui Donald Trump sau realegerea lui ca președinte al SUA. Din ambele perspective, vedem o abordare mai pragmatică a tranziției energetice. Gazul este combustibil de tranziție. Cât va dura această tranziție, cu siguranță vom vedea cu toții. Dar România are o tradiție în acest sector. România are resurse și trebuie să se lupte pentru a putea folosi aceste resurse pe termen scurt și mediu. Logica este una simplă, o găsiți și în Strategia Energetică Națională. Vă anunț că suntem la ultimele avize și în perioada imediat următoare sper să vă dăm vestea bună că România, în sfârșit, va avea o Strategie Energetică Națională, adoptată prin Hotărâre de Guvern", a afirmat demnitarul.
Acesta a adăugat că trebuie gândită o variantă de a da valoare adăugată gazului extras din Marea Neagră, prin proiectul Neptun Deep.
"Exploatarea gazelor din Neptun Deep este o mare realizare a ministrului Popescu (Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, n.r.), a companiei Romgaz, care și-a asumat să preia participația Exxon și să investească un miliard de dolari. O investiție care a cauzat anumite critici la vremea respectivă și de care acum cu toții ne bucurăm, pentru că avem șanse să ne dublăm producția de gaz românesc spre 18-20 de miliarde de metri cubi din 2027. Acum trebuie să ne gândim cum dăm valoare adăugată acestui gaz. O variantă e să-l transformăm în energie electrică, iar proiectul de la Mintia este o mare șansă în acest sens. De asemenea, Ișalnița, unde din păcate n-am primit nicio ofertă la licitația recentă, dar ne pregătim de reluarea licitației. Posibil să mai creștem suma pe baza reglementărilor în vigoare și sunt convins că vom reuși să atribuim peste câteva luni de zile. De asemenea, la Turceni, unde au existat anumite întârzieri, plus modernizarea CET-urilor. În PNRR sunt finanțate CET-urile din Constanța, Arad, Râmnicu Vâlcea și Craiova, cel mai important dintre ele, de 300 de megawați. Din Fondul pentru modernizare, reușim luna aceasta să dăm bucureștenilor o veste foarte bună: vom semna contractele pentru cele trei CET-uri rămase în anii 60-70, în București: CET Sud, CET Progresu și CET Grozăvești", a subliniat Sebastian Burduja.
