România a solicitat astăzi la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului UE pe Energie, introducerea unui plafon de preț pentru toate tranzacțiile cu gaze naturale din Uniune și a criticat proiectul de Regulament privind măsurile de întrajutorare între statele membre în caz de criză a gazelor elaborat de Comisia Europeană, transmițând că trebuie sprijinită și Republica Moldova, aflată într-o situație energetică dramatică.
″În cadrul discuțiilor privind mecanismul de corecție a prețului gazului natural, am reiterat solicitarea României privind introducerea unui plafon general la toate tranzacțiile cu gaze naturale din UE″, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, după reuniune.
El a arătat că draftul de Regulament pe această temă răspunde doar parțial solicitărilor României și altor state membre.
″Actualul nivel al pragurilor incluse în Regulament (un preț al instrumentelor derivate de peste 275 euro pentru 2 săptămâni și o depășire a prețului TTF cu 58 euro față de alte prețuri de referință pentru LNG timp de 10 zile consecutive de tranzacționare în cadrul perioadei de două săptămâni) reprezintă o invitație pentru creșterea prețului la gaze naturale și nu un mecanism de plafonare. Am subliniat importanța de a avea condiții de activare realiste și flexibile astfel încât mecanismul să răspundă solicitărilor Concluziilor Consiliului European din octombrie 2022, pentru a limita imediat episoade de prețuri excesive la gazele naturale. România alături de alte state membre, a susținut necesitatea de a asigura soluții complete, echilibrate și eficiente care să conducă la o reducere imediată a prețului la gazele naturale pe piață în timpul acestei ierni și pe termen lung″, a spus ministrul.
Popescu s-a referit și la proiectul de Regulament UE privind măsurile de întrajutorare între statele membre în caz de criză a gazelor elaborat de Comisia Europeană.
″Cu privire la măsurile de solidaritate între state membre în caz de criză în aprovizionare, am susținut importanța protejării industriei naționale, asigurarea unei compensări echitabile pentru gazele vândute în spirit de solidaritate, precum și posibilitatea ca statele membre să poată încheia pe bază voluntară acorduri de solidaritate cu statele din Comunitatea Energiei (din care face parte și Republica Moldova, dar și Ucraina – n.r.). Din perspectiva României, este deosebit de important, în acest context, sprijinul care poate fi oferit Republicii Moldova, care se confruntă cu o gravă criză energetică în această perioadă″, a detaliat ministrul.
Exprimările ″importanța protejării industriei naționale″ și ″asigurarea unei compensări echitabile pentru gazele vândute în spirit de solidaritate″ constituie critici directe la adresa proiectului de Regulament. Asta pentru că, după cum a relatat Profit.ro într-o analiză detaliată a proiectului, în baza prevederilor acestuia, România ar putea fi obligată să-și împartă gazele cu vecinii Bulgaria și Ungaria în pierdere și fără compensații pentru clienții industriali tăiați de la ″țeavă″ în caz de criză.
De altfel, ministrul Energiei a mai spus că ″România este pregătită pentru încheierea de acorduri de solidaritate cu statele vecine, Bulgaria și Ungaria″, însă ″conform reglementările europene în vigoare″, nu celor noi propuse recent. Popescu a transmis astfel public pentru prima data că, deocamdată, statul român nu a încheiat astfel de acorduri cu Sofia și Budapesta.
Cele mai multe dintre statele membre ale Uniunii Europene nu au reușit să încheie acorduri bilaterale interguvernamentale între ele privind luarea de măsuri solidare de întrajutorare în caz de criză a gazelor, măsuri care pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări pentru menținerea aprovizionării populației, IMM-urilor și serviciilor publice și sociale dintr-o alta, astfel încât Comisia Europeană a pregătit un proiect de reguli obligatorii de solidaritate care se vor aplica în astfel de situații de criză.
Textele proiectelor de Regulamente discutate joi sunt considerate stabilizate, urmând a fi adoptate formal în cadrul unei noi reuniuni extraordinare a Consiliului Energie în luna decembrie.
