Un număr de 9 proiecte de hidrocentrale și unul de parc fotovoltaic ale companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, au fost declarate drept vitale pentru securitatea națională de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și, în consecință, se vrea scutirea lor de evaluarea de impact asupra mediului obligatorie potrivit legislației în vigoare, precum și de la interdicția legală de reducere a fondului forestier național prevăzută de Codul Silvic, cu argumentul că trebuie propuse cât mai repede pentru finanțare europeană prin intermediul planului REPowerEU al Comisiei Europene, de creștere a independenței energetice a UE în contextul agresiunii militare a Rusiei asupra Ucrainei.
″Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a emis, în data de 25.10.2022, Hotărârea nr. 169 privind îmbunătățirea rezilienței energetice a României pentru asigurarea securității în domeniu prin adaptarea operativă și dezvoltarea de noi capacități de producție energetice, în contextul războiului din Ucraina, și a dispus adoptarea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a acesteia. Între direcțiile de acțiune identificate în materialul emis de CSAT, la dezvoltarea de noi capacități de producție a energiei electrice, lit. B – REPowerEU, au fost identificate proiectele de investiții ale Societății de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. (SPEEH S.A.) necesare pentru asigurarea rezilienței energetice″, se arată într-un document guvernamental analizat de Profit.ro.
Pe 25 octombrie, CSAT transmisese public doar că ″membrii Consiliului au analizat și aprobat propunerile Ministerului Energiei privind îmbunătățirea rezilienței energetice a României, astfel încât populația să fie protejată și să fie asigurată continuitatea în aprovizionare cu energie electrică și cu gaze naturale, în condițiile unor prețuri care să nu-i împovăreze pe cetățeni″.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Lista completă proiectelor poate fi citită la finalul articolului. Printre ele se numără cel al hidrocentralei cu funcție de pompaj de la Islaz de pe sectorul Izbiceni-Dunăre al Oltului, inițiat prima dată în anul 2004.
Hidroelectrica s-a plâns de mai multe ori de faptul că, din cauză că amplasamentele unor investiții-cheie precum hidrocentralele din Defileul Jiului au fost incluse în arii naturale protejate, a căror legislație a intrat în vigoare după aprobarea proiectelor și demararea lucrărilor, finalizarea acestor obiective este imposibilă, inclusiv din cauza proceselor în instanță cu organizațiile de mediu. A fost adoptată și o lege care permitea construirea de hidrocentrale în arii protejate, care a fost însă declarată neconstituțională de către CCR, astfel că draftul de act normativ a fost redepus recent pe circuitul parlamentar, inițiatorul susținând că a ținut cont de observațiile Curții Constituționale.
Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului stipulează că prevederile ei nu se aplică proiectelor sau părților proiectelor care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență, dacă autoritățile publice centrale pentru apărare și securitate națională, respectiv cea pentru situații de urgență, împreună cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului stabilesc, printr-o analiză de la caz la caz, că realizarea evaluării impactului asupra mediului ar avea un efect negativ asupra acestor obiective.
″La momentul actual autoritatea centrală pentru apărare și securitate națională (CSAT) a stabilit prioritatea în raport de situația de criza energetică actuală a proiectelor de investiții ale SPEEH S.A. aflate în diferite stadii de realizare, prin îmbunătățirea rezilienței energetice a României″, se mai afirmă în documentul citat.
Astfel, Ministerul Energiei a pregătit un proiect de ordonanță de urgență care stipulează că cele 10 proiecte de hidrocentrale ale Hidroelectrica, ″declarate ca fiind proiecte de interes public major care utilizează energia regenerabilă, sunt considerate situații excepționale, în sensul prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului și proiecte de importanță/securitate națională și al art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare″.
Art. 5 alin. (2) din Legea nr. 292/2018 prevede că ″În situații excepționale, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului poate excepta de la aplicarea prevederilor prezentei legi, parțial sau în totalitate, un anumit proiect, cu condiția ca obiectivele prezentei legi să fie realizate fără a aduce atingere prevederilor art. 17″, acesta din urmă stipulând că ″În situația în care un proiect care urmează să fie realizat pe teritoriul României poate să aibă un efect semnificativ asupra mediului altui stat membru al Uniunii Europene sau când un alt stat membru al Uniunii Europene care este posibil să fie afectat semnificativ solicită informații despre proiect, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite autorității publice centrale de mediu din acel stat membru al Uniunii Europene cât mai curând posibil și nu mai târziu de momentul când este informat propriul public cel puțin următoarele informații referitoare la proiect:a) o descriere a proiectului împreună cu informațiile disponibile asupra posibilului impact transfrontalier al acestuia;b) informații privind tipul deciziei care ar putea să fie luată″.
De asemenea, Codul Silvic prevede ca regulă generală că ″Reducerea suprafeței fondului forestier național este interzisă″, fiind însă reglementată și excepția potrivit căreia ″este permisă reducerea suprafeței fondului forestier național prin scoaterea /definitivă a unor terenuri necesare realizării obiectivelor de interes național, declarate de utilitate publică, în condițiile legii, precum și a unor terenuri pe care sunt amplasate capacități de producție și/sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea națională″.
În plus, prin derogare de la Legea finanțelor publice și de la cea a exproprierilor pentru cauză de utilitate publică, indicatorii tehnico-economici ai proiectelor, în unele cazuri stabiliți inițial în vremea comunismului, vor fi actualizați și reaprobați chiar de către Hidroelectrica și nu de către Guvern.
″Având în vedere caracterul strategic al proiectelor de investitii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice și faptul că finanțarea europeană prin planul de măsuri REPower EU presupune o perioadă redusă de timp pentru evaluare, este necesară asigurarea posibilității realizării acestora până în anul 2026. (…) Se adaugă astfel, producției anuale românești aproape 2 TWh/an energie verde regenerabilă, ceea ce conduce la atingerea dezideratului actual al independentei energetice în condițiile respectării și protejării mediului″, se mai spune în document.
