Forțele Federației Ruse au lovit un depozit subteran de înmagazinare a gazelor naturale din Ucraina, provocând avarii echipamentelor tehnologice de suprafață de acolo, în timpul celui mai agresiv atac cu rachete și drone al Rusiei asupra infrastructurii energetice a țării vecine executat de la începutul războiului încoace, a anunțat compania ucraineană de stat Naftogaz.
Compania a precizat că avariile nu au ″consecințe critice″ și nu afectează serviciile prestate de sistemul ucrainean de înmagazinare, cel mai mare din Europa și al treilea din lume din punct de vedere al capacității de stocare, după cele ale Statelor Unite și Rusiei. Naftogaz nu a dezvăluit ce depozit anume a fost lovit, spunând doar că echipele sale lucrează la eliminarea efectelor atacului.
Sistemul de înmagazinare ucrainean dispune de o capacitate totală de 30 miliarde metri cubi, iar facilitățile sale sunt amplasate cu precădere în partea de vest a țării.
″Înmagazinarea și rezervările de capacitate decurg normal, conform planificării. Situația nu va afecta critic operațiunile de înmagazinare subterană, dat fiind că gazul este stocat la adâncimi mari. Infrastructura de suprafață avariată va necesita reparații, dar avem suficiente capacități de rezervă pentru a preveni orice impact imediat″, a declarat CEO-ul Naftogaz, Oleksi Chernishov, după o vizită la fața locului.
Însă este pentru prima dată de la invazia din februarie 2022 când Rusia atacă intenționat infrastructura critică de înmagazinare a gazelor din Ucraina. Aceasta este din ce în ce mai utilizată de către traderii și furnizorii din Uniunea Europeană și din alte țări de pe continent, inclusiv Republica Moldova, grație dimensiunilor sale mari și tarifelor mai mici față de cele din UE, după cum a relatat Profit.ro aici sau aici. Riscul este ca atacul să-i descurajeze pe utilizatorii occidentali ai sistemului de înmagazinare ucrainean.
În prima parte a lunii, ministrul ucrainean al Energiei, Herman Haluscenko, a exclus orice perspectivă de încheiere a unui nou acord comercial cu Moscova, care să permită gazelor naturale rusești să continue să tranziteze Ucraina spre Europa, după ce actualul acord de tranzit va expira, la finele lui 2024. Printre țările care continuă să primească gaze din Rusia prin conductele ucrainene se numără Austria, Ungaria și Slovacia.
În urmă cu 2 ani, la circa o lună de la începutul războiului, poziția Kievului era că tranzitul gazelor naturale rusești spre clienții din Europa prin intermediul conductelor ucrainene funcționează ca o formă de "apărare antiaeriană energetică" a infrastructurii de transport de gaze a Ucrainei, armata rusă agresoare nebombardând-o în mod intenționat din acest motiv, astfel că marii consumatori din UE care cumpără de la gigantul rus de stat Gazprom ar trebui să o facă prin gazoductele din Ucraina și să boicoteze celelalte rute, în primul rând gazoductul Nord Stream 1.
Însă atât Nord Stream 1, cât și Nord Stream 2, au fost scoase din funcțiune în urma exploziilor din septembrie 2022, a căror cauză exactă nu este cunoscută public nici în momentul de față. Acest fapt, coroborat cu perspectiva de stopare a oricărei forme de tranzit prin Ucraina al gazelor rusești destinate Europei, ar putea determina Kremlinul să-și intensifice atacurile asupra infrastructurii gaziere a Ucrainei. Asta într-un moment în care UE și Kievul fac demersuri de intensificare a integrării sistemului ucrainean în cel european, demersuri sprijinite și de Statele Unite, iar Ucraina are în continuare nevoie de importuri de gaze.
