Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ), controlat integral de Ministerul Energiei, operatorul termocentralei pe huilă Paroșeni, a atribuit un contract de servicii de testare și verificare a performanțelor tehnice ale termocentralei, cu putere instalată de 150 MW, relevă date analizate de Profit.ro.
Testele sunt necesare întrucât CEVJ vrea să presteze servicii de sistem pentru Transelectrica, operatorul sistemului energetic național (SEN), prin livrarea de energie de rezervă. Asta în condițiile în care ajutorul de stat de care beneficiază compania expiră la 30 iunie 2024, adică în mai puțin de 2 săptămâni.
Mai precis, CEVJ dorește să asigure, la comanda Dispecerului Energetic Național (DEN) din cadrul Transelectrica, rezervele de stabilire a frecvenței SEN, precum și rezerva de înlocuire, prin producția de electricitate a Paroșeniului.
Legislația în vigoare obligă la parcurgerea unor teste de verificare a performanțelor tehnice, în vederea calificării ca furnizor de servicii de sistem.
Complexul a inițiat în martie o licitație pentru achiziția de servicii de testare, la care a primit 2 oferte.
Câștigători au fost declarați cei de la Eximprod Engineering, compania de inginerie, automatizări și construcții în domeniul energetic la care acționari sunt Gheorghe Manole, Domente Vasile, Dragoș Vasile, Radu Vasile și Adrian Manole. Valoarea contractului este de 40.000 lei plus TVA, de la o estimare inițială de 120.000 lei plus TVA, potrivit datelor SICAP.
Cealaltă ofertă a venit de la Întreprinderea de Studii și Cercetări Energetice SA, deținută de Radu Ene, Constanța Dragu și Dorin Preda.
De la 1 iulie, tariful pentru servicii de sistem perceput de Transelectrica și suportat de consumatori pe facturi se majorează cu 40%.
″În perioada aprilie – mai 2024, prețurile de achiziție pentru rezervele de capacitate au înregistrat o creștere semnificativă față de anul 2023 și primul trimestru al anului 2024. Această creștere a condus la majorarea semnificativă a costurilor operatorului de transport și de sistem față de costurile prognozate la 1 ianuarie 2024, prognoză realizată pe date istorice. Astfel, diferența dintre costurile cu achiziția rezervelor de capacitate realizate în lunile aprilie-mai și cele prognozate s-a ridicat la nivelul de aproximativ 75 milioane lei. Majorarea tarifului pentru achiziția serviciilor de sistem asigură recuperarea de către Transelectrica SA a diferenței înregistrate antemenționate, până la sfârșitul anului 2024″, a fost explicația Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)..
Complexul Energetic Valea Jiului, care a preluat activele insolventului Complex Energetic Hunedoara, beneficiază de ajutoare de stat în valoare totală de circa 420 milioane lei, începând din toamna anului trecut și până la 30 iunie 2024.
La finalul lunii ianuarie, Ministerul Energiei a anunțat repornirea grupului energetic de la Paroșeni pentru 14 zile consecutiv, o premieră în ultimii ani. Termocentrala funcționa până atunci cinci zile pe săptămână, după ce ani de zile produsese doar două zile pe săptămână. Restricțiile erau impuse de cantitatea mare de huilă necesară, respectiv 2.000 de tone zilnic.
Anunțul a ridicat întrebări cu privire la cine cumpără energia produsă la Paroșeni și la ce preț. CEVJ a precizat că energia ″este tranzacționată pe Piața Zilei Următoare (PZU), administrată de OPCOM, și este ofertată pe Piața de Echilibrare, Termocentrala Paroșeni fiind la dispoziția Dispecerului Energetic Național″.
În trecut, când făcea parte din Complexul Energetic Hunedoara (CEH), alături de Mintia, Paroșeniul a mai prestat servicii de sistem pentru Transelectrica. În 2018, Guvernul a decis prin ordonanță de urgență să garanteze CEH vânzări de energie de rezervă către Transelectrica până în 2020, la tarife reglementate, stabilite de ANRE.
OUG prevedea că, pentru menținerea siguranței sistemului energetic național, CEH are obligația de a furniza servicii tehnologice de sistem către Transelectrica la o valoare a puterii electrice de cel puțin 400 MW, iar operatorul de transport și sistem stabilea capacitatea lunară corespunzătoare serviciilor tehnologice de sistem reprezentând rezervă terțiară lentă, din care o capacitate de 400 MW era alocată pentru CEH.
"Cu toate acestea, CEH nu a putut (în 2018 – n.r.) să producă energie la nivelul rezervei de sistem plătite, fie pentru că nu a avut cărbune, fie pentru că grupurile din cele două centrale (Mintia și Paroșeni – n.r.) nu au fost disponibile", se arăta într-un document guvernamental din 2019.
