''România, campioana scumpirilor. De ce riscă 2026 să fie mai rău decât 2025? Datele nu mai lasă loc de interpretări optimiste. Conform celor mai recente statistici ale Eurostat privind inflația alimentară din Uniunea Europeană, România s-a situat în 2025 pe primul loc la creșterea prețurilor la alimente.
În timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7% - de peste două ori mai mare decât media UE și cea mai ridicată rată dintre toate statele. Această performanță nedorită nu este un accident conjunctural, este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate'', susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
În opinia sa, semnalele pentru 2026 indică nu o corecție, ci un risc real de agravare.
''Decizia stabilirii prețului administrativ la gaze va ajunge în farfurie în 2026. Intenția Guvernului de a introduce un preț administrativ la gaze pentru populație creează un mecanism economic bine cunoscut: costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie. Așa cum arată analizele realizate de Asociația Energia Inteligentă (Impactul 'pretului administrat'/Analiza ponderii costului cu energia in alimente), acest tip de intervenție nu elimină costurile, ci le redistribuie, cu efecte directe asupra prețurilor finale ale bunurilor de larg consum'', precizează sursa citată.
Estimările indică o posibilă creștere a prețului gazelor pentru industrie cu până la 15% față de nivelul din 2025, susține președintele AEI.
''Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic dependent de energie, o asemenea evoluție nu poate rămâne fără consecințe. Costurile suplimentare se vor regăsi, inevitabil, în prețul alimentelor, cu un impact mediu estimat de aproximativ 5% doar din această componentă. Prognozele disponibile (Banca Centrală Europeană) arată o temperare a inflației în zona euro, unde rata totală este așteptată să scadă spre 1,6-2,0%, iar inflația alimentară să se situeze în jurul valorilor de 2,4-2,7%. Energia, în ansamblu, ar putea avea chiar un impact neutru sau negativ asupra inflației europene'', a explicat Chisăliță.
Pe de altă parte, el susține că România pornește dintr-o poziție mult mai fragilă. Astfel, după o inflație totală de 8,6% în 2025, Banca Națională a României anticipează o scădere în 2026, cu o rata generală în jur de 3,7% la final de an.
''Această valoare maschează însă diferențe majore între componentele inflației. Alimentele rămân extrem de sensibile la costurile energetice, iar o reducere rapidă este puțin probabilă. Gazul natural și energia electrică se reflectă în prețul alimentelor prin trei canale esențiale: procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire), transportul și depozitarea (lanțuri frigorifice, logistică) și inputurile agricole (îngrășăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor). Atunci când unul dintre aceste canale este afectat, efectul se multiplică pe întreg lanțul de producție'', a adăugat specialistul.
În acest context, o estimare a AEI arată că inflația alimentelor în România în 2026, într-un scenariu cu gazele pentru industrie mai scumpe cu 15%, ar putea ajunge la circa 7,5-9%. Cu alte cuvinte, există șanse ca anul 2026 să aducă o inflație alimentară chiar mai ridicată decât cea din 2025.
''Diferența inflației alimentelor în România, față de Uniunea Europeană ar deveni astfel și mai pronunțată, de la un raport de 2,39 ori peste media din UE în 2025, România ar putea ajunge la 3,1-3,3 ori peste media europeană în 2026. Nu vorbim doar despre o problemă de prețuri, ci despre o problemă de competitivitate economică, echitate socială și coerență a politicilor. Dacă hrana este una dintre cele mai sensibile componente ale nivelului de trai, atunci inflația alimentară nu mai poate fi tratată ca un indicator secundar'', a menționat președintele AEI.
Potrivit acestuia, în lipsa unor decizii care să țină cont de efecte în lanț ale intervențiilor administrative, ''România riscă să rămână nu doar campioana scumpirilor, ci și exemplul clar al modului în care costurile ascunse ajung, inevitabil, în farfuria consumatorului''.
″Împreună cu domnul ministru al Energiei și cu ceilalți colegi vom avea întâlniri săptămâna viitoare cu operatorii din acest domeniu, cu producătorii, cu furnizorii, cu cei care sunt interesați, în așa fel încât să definitivăm această schemă. În principiu, prețurile nu vor depăși actualele prețuri, deci nu vor fi creșteri de prețuri la gaze.
Aceasta este decizia, în așa fel încât să anticipăm, practic, supraoferta care ar trebui să vină anul viitor, când, în condiții normale, având o supraofertă pe piața de gaz, ar trebui ca în România să avem un preț la gaz decent pentru toți locuitorii și stabil pentru mulți ani de acum înainte″, a spus Bolojan.
Întrebat dacă amânarea liberalizării nu va afecta relația României cu Comisia Europeană, având în vedere că România se află deja în procedură de infringement pentru intervenții de stat în formarea prețurilor la energie și gaze, premierul a spus că se va discuta cu Bruxelles-ul.
″Vom clarifica cu Comisia că este o măsură tranzitorie în așa fel încât, din 2027, când producția de gaz va fi mult mărită, nu se mai justifică, într-adevăr, nici o schemă de plafonare, nici măcar cea administrativă. Asta nu ne generează costuri, nu afectează competiția în piață, este o măsură tranzitorie″, a conchis Ilie Bolojan..
În plus, a fost elaborat un proiect de ordonanță de urgență care prevede că adaosul comercial în activitatea de comercializare a energiei electrice și gazelor naturale va fi plafonat la maximum 3% pentru traderi, care activează exclusiv pe piețele angro, și 5% pentru furnizori, care vând și clienților finali, de la 1 aprilie 2026 până la 31 martie 2027.
Liberalizarea prețului final al gazelor naturale va fi făcută de la 1 aprilie doar pentru consumatorii industriali, iar populația și CET-urile care produc agent termic pentru încălzirea centralizată vor beneficia de prețuri fixe reglementate (nu doar plafonate) până în primăvara anului 2027, a anunțat premierul Ilie Bolojan, fără a menționa care vor fi aceste prețuri.
În prezent, potrivit legislației în vigoare, populația beneficiază de un plafon de 0,31 lei/kWh, iar firmele cu consum de până la 50.000 MWh pe an – de unul de 0,37 lei/kWh, până la 31 martie 2026.
CET-urile beneficiază de preț reglementat de 120 lei/MWh dacă cumpără de la producătorii interni sau de 370 lei/MWh, dacă achiziționează de la furnizori.
″Un aspect important este plafonarea administrativă a prețului la gaz. Așa cum știți, trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea prețului la gaze, dar în același timp trebuie să protejăm și cetățenii României de puseul de inflație posibil, care ar putea să apară pe fondul creșterii prețurilor la gaz necontrolate.
De asemenea, fiind un an greu, este normal să luăm aceste măsuri, având în vedere că din 2027 România va avea un avantaj important în sensul în care, așa cum am spus, vom avea resurse suplimentare de gaz în Marea Neagră (din Neptun Deep – n.r.), ceea ce ar trebui să ne ducă la o scădere a prețului gazelor și să înlăture orice fel de probleme cu aprovizionarea iarna în perioadele când avem ger.
Principalele provocări țin de încadrarea în deficit și de atragerea de fonduri europene Asta înseamnă că anul 2027, când vom avea această supraproducție de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru a face liberalizarea. Propunem, deci, ca între 1 aprilie, anul acesta, sfârșitul lunii martie, și sfârșitul lunii martie 2027, să existe o perioadă trazitorie, cu un preț care nu va mai fi plafonat, ci un preț administrat pentru consumatorii caznici.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că vom reglementa prețul pentru caznici pe tot lanțul, de la producător la transportator, la distribuitor și la furnizor. Asta înseamnă că prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor. Prețul la gaz va fi administrat pentru toți consumatorii caznici și pentru toate CET-urile, pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice.
Pentru celelalte activități nu va mai exista plafon, dar așa cum sunt datele de astăzi, majoritatea consumatorilor din economie achiziționează gaze la prețuri care sunt sub plafon.
În felul acesta protejăm populația, nu angajăm cheltuieli de la bugetul de stat și eliminăm problemele care au apărut în anii trecuți, când schemele de plafonare au fost de așa natură făcute încât au permis unor furnizori, unor traderi să deruleze operațiuni care au însemnat creșterea prețului, iar statul a trebuit să plătească diferențele de preț și și astăzi mai avem restanțe de plăți în această zonă″, a spus Bolojan.
