Asociația Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E) a publicat un raport preliminar cu privire la mega-avaria energetică europeană care a provocat mari probleme de alimentare cu curent electric și în nord-vestul României, pe 8 ianuarie, raport analizat de Profit.ro și în care se arată că, cel puțin pe parcursul desfășurării incidentului, cauza acestuia a fost estimată inițial ca avându-și originea în rețeaua electrică românească, printre alții de către dispecerii bulgari. Pe baza raportului va fi efectuată o investigație aprofundată de către ENTSO-E și Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) din Europa.
Pe 26 ianuarie, la peste 2 săptămâni de la avarie și după primele analize post-incident, ENTSO-E transmitea că "ruperea" tehnică din 8 ianuarie a rețelei europene interconectate de transport al energiei electrice care a separat în două zona sincronă de rețea a Europei continentale a avut drept primă cauză o avarie survenită la o stație electrică din Croația.
Raportul preliminar lansat acum, întocmit de manageri de top de la operatorii naționali plus 3 reprezentanți ai ENTSO-E, reia ideea că evenimentul inițial care a dus la separarea rețelei a avut loc în substația croată Ernestinovo. În preambulul său se precizează că documentul nu își propune să exprime judecăți din care să rezulte responsabilitatea vreunui operator, a vreunei persoane sau a vreunui terț pentru incidentul de rețea din 8 ianuarie. De la Transelectrica, la elaborarea raportului a participat șeful direcției operative, Mihai Cremenescu.
În raport se menționează că situația din sistemul energetic european a fost una specială în după-amiaza zilei de 8 ianuarie, când s-a produs incidentul. Pe de o parte, în sud-est, cererea de energie a fost destul de redusă, ca urmare a vacanței pentru sărbătorirea Crăciunului ortodox pe stil vechi, dar și a vremii călduroase. Pe de altă parte, în nord-vest, cererea a fost semnificativ mai mare, inclusiv din cauza frigului.
Asta a dus la înregistrarea de fluxuri mari de energie dinspre est spre vest, creând potențial de instabilitate în sistemul european. După incident, din cauza separării rețelei, în sud-est s-a consemnat supraproducție de energie, iar în nord-vest – deficit de putere. Astfel, manevrele de stabilizare și resincronizare au constat, printre altele, în întreruperea unor mari consumatori industriali în vest și a unor unități de producție în est, inclusiv în România.
"Ca o consecință a evenimentelor, singura pierdere de sarcină raportată până în prezent a fost în zona Transelectrica. Pierderea de sarcină a fost de circa 190,8 MW, reprezentând peste 1% și mai puțin de 100% din sarcina din zona de control a operatorului (...)", se arată în document.
De asemenea, din comunicațiile între operatorii implicați, prezentate în raport, rezultă că, cel puțin pe parcursul desfășurării incidentului, cauza acestuia a fost estimată inițial ca avându-și originea în rețeaua electrică românească, printre alții de către dispecerii bulgari, motivul fiind faptul că sistemul românesc de transport a fost semnificativ afectat. Ulterior, încă de la primele analize, ipoteza de bază a devenit aceea că incidentul și-a avut originea în Croația.
Potrivit sursei citate, la un moment dat situația din sistemul energetic național românesc a fost atât de problematică încât, ocupați cu manevre de remediere, dispecerii operatorului de transport și sistem Transelectrica n-ar fi putut inițial nici să le răspundă la telefon colegilor europeni, de la operatorul german Amprion și cel sârb EMS. În cele din urmă, funcționarea normală a întregii rețele europene a fost restabilită în urma muncii coordonate a dispecerilor tuturor operatorilor naționali de profil implicați, inclusiv ai Transelectrica.
Documentul are 53 de pagini.
Separarea în două a rețelei Europei continentale a urmat o linie frântă care a "rupt" de Occident o porțiune din nord-vestul României, 6 județe ale țării confruntându-se atunci cu mari probleme de alimentare cu curent electric, potrivit unei hărți explicative publicate publicate de ENTSO-E pe 16 ianuarie. Conform celui mai recent raport al organizației, la un moment dat, 8 linii de transport ale Transelectrica ar fi fost scoase din funcțiune.
Potrivit raportului de vineri al ENTSO-E, evenimentul inițial din substația croată Ernestinovo a reverberat ulterior în sistemul energetic sârb, iar de acolo în cel românesc:
Aceeași sursă arată că în sistemul energetic românesc s-a dat atunci alarmă "roșie", de "eveniment critic".
"Pe baza impactului și fenomenelor deosebit de complexe din interiorul sistemului (deviere mare de frecvență, supraîncărcări, oscilații de voltaj și putere, separare de rețea, pierdere de putere etc), au fost îndeplinite mai multe condiții din definiția stării de urgență. (...) Operarea sistemului de către Transelectrica a fost în bună măsură influențată (provocări semnificative atât în rețeaua de transport, cât și în cele de distribuție, în special din cauza faptului că operarea rețelei a trebuit făcută pentru cele două zone separate)", se afirmă în raport cu privire la efectul incidentului asupra sistemului energetic românesc.
O separare a rețelei sincrone europene cu efect disturbator mult mai amplu și cu un impact mult mai mare asupra clienților a avut loc în Europa continentală pe 4 noiembrie 2006. Incidentul a dus la crearea Sistemului European de Avertizare (European Awareness System – EAS), o platformă care permite operatorilor de transport și sistem să facă schimb de informații operaționale în timp real, permițându-le să reacționeze instantaneu în cazul în care survin condiții de sistem neobișnuite.
Pe 4 noiembrie 2006 a avut loc un blackout în Europa, care a lăsat fără curent electric peste 15 milioane de consumatori. Cauza a fost o întrerupere planificată a unei linii electrice din Germania, pentru ca un vapor să poată trece fără riscuri pe sub cablurile aeriene. Însă ora planificată a fost schimbată fără a fi comunicată în timp util operatorilor de transport și sistem din țările vecine. Evenimentul a fost folosit de către unii politicieni pentru a promova necesitatea centralizării puterii politice în UE și a unei mai mari integrări a statelor membre în cadrul Uniunii.
