Liderul PSD și președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea a declarat la Parlament, presat de ziariști cu întrebări despre ipoteza modificării Codului Penal "cu dedicație" pentru dosarele în care este implicat, că îl preocupă mult mai mult proiectul de lege privind operațiunile petroliere offshore din Marea Neagră și a sugerat că unele "servicii" și "interese majore" străine subminează demersul.
"Eu am acum o preocupare și o frământare mult mai mare legată de legea offshore-ului, care este o lege de o importanță strategică uriașă pentru România. Dincolo de discuțiile care au apărut în spațiul public, dincolo de excesele la care, dacă te uiți cu atenție, îți cam dai seama din partea cărui sau căror servicii apar și din partea căror interese majore vin, discutăm aici despre posibilitatea ca România să devină o țară total independentă energetic, ceea ce îi conferă un statut la care puțini dintre noi visau", a declarat Dragnea, sugerând o implicare a Rusiei și a gigantului energetic Gazprom în luările de poziție care susțin că beneficiile statului român de pe urma posibilelor exploatări de gaze din Marea Neagră ar fi prea mici dacă legea offshore ar fi adoptată cu acceptarea solicitărilor companiilor petroliere implicate.
Printre cele mai importante solicitări ale petroliștilor se numără cele legate de eliminarea pentru producătorii offshore a impozitului de 60%-80% pe veniturile rezultate din dereglementarea prețurilor interne la gaze și de garantarea menținerii acelorași niveluri de redevență pe toată durata acordurilor petroliere de concesiune.
Dragnea a mai arătat că gazele din Marea Neagră pot să fie și o sursă serioasă de putere pentru România, care poate deveni hub regional și distribuitor de energie în zonă, în țările vecine, ceea ce i-ar crește puterea de influență.
"În același timp sau în al treilea rând, gazele din Marea Neagră ar fi o sursă importantă de venituri la bugetul de stat. În al patrulea rând, ar asigura o dezvoltare a industriei pe orizontală, multe companii românești care să participe la acest tip de investiții offshore. Și să nu uităm absolut deloc că noi discutăm acum despre unul sau două perimetre, dacă nu greșesc, dar rezervele în Marea Neagră sunt mult mai mari. Vorbim, de asemenea, de posibilitatea ca muncitori români să aibă locuri de muncă bine plătite", a spus liderul PSD.
Liviu Dragnea a mai spus, cu referire la întârzierile și amânările adoptării raportului final al Comisiei de Industrii a Camerei pe proiectul Legii offshore, necesar pentru adoptarea acestuia în plen prin vot, dar și la aspectele controversate ale acestuia, cum ar fi clauzele de stabilitate fiscală menționate, că responsabilitatea trebuie căutată la inițiatorul legii, pe care nu l-a menționat. Draftul de act normativ a fost inițiat și pus prima oară în dezbatere publică de către Guvernul Tudose, în august anul trecut.
"Cum am spus-o și ieri, în aceste zile noi trebuie să luăm niște decizii foarte importante. Pentru că am văzut și acuzații despre ce vom face noi aici. Cred că trebuia pusă întrebarea: de ce a ajuns la noi, în Camera Deputaților, în această formă, de la inițiator? Trebuie să avem curajul, tăria, dar în același timp și înțelepciunea să găsim echilibrul corect între interesele noastre legitime și interesul legitim, firesc, al companiilor care vor să investească sume uriașe și vor să facă și profit", a punctat Dranea.
Președintele Camerei Deputaților a reluat o temă pe care a abordat-o public și ieri, respectiv necesitatea ca o parte din gazele care vor fi extrase din offshore-ul românesc să fie vândute în țară.
"Ce ne interesează foarte mult, printre alte lucruri, este ca nu toată cantitatea de gaze care se extrage din Marea Neagră să plece din România. Așa ceva este inacceptabil. Cu toate riscurile, și pentru mine, și pentru colegii mei, cu toate problemele care au apărut și care pot apărea, la asta nu se poate ceda. Astfel, este important să punem în lege o cotă serioasă, importantă, din producția de gaze din Marea Neagră, care să fie vândută transparent pe piața din România, pentru a contribui la dezvoltarea economiei românești. Este o șansă pe care nu o putem pierde, pentru că nimeni nu poate ierta pe nimeni dacă gazele din subsolul românesc traversează România și participă la dezvoltarea economică a țărilor din jur. Trebuie să găsim echilibrul corect pentru ca investiția totuși să se facă. Va fi un vot asupra proiectului de lege până la finalul sesiunii parlamentare extraordinare", a conchis Dragnea.
Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat deja, destul de recent, o modificare la Legea energiei care prevede obligativitatea de vânzare de gaze pe bursele locale pentru toți producătorii din România, în procent de 50% din cantitatea totală anuală vândută. Asta în pofida opoziției puternice companiilor cu concesiuni în Marea Neagră, care au susținut că această obligativitate îi împiedică să încheie contracte bilaterale pe termen lung în avans, pentru asigurarea finanțării investițiilor masive necesare pentru dezvoltarea zăcămintelor din apele teritoriale ale României.
La începutul săptămânii, Dragnea s-a întâlnit cu vicepreședintele Comisiei Europene, totodată comisarul european al Uniunii pentru Energie, Maroš Šefčovič, care i-a transmis că e important ca România să finalizeze liberalizarea pieței gazelor naturale înainte să preia președinția Consiliului UE anul viitor. Legislația românească în prezent în vigoare prevede liberalizarea totală a pieței gazelor naturale cu doi ani mai târziu, respectiv în 2021.
De anul trecut a fost liberalizat complet prețul cu care furnizorii cumpără gaze de la producători, însă ANRE stabilește în continuare cât din acest preț de achiziție este transferat mai departe în factura consumatorilor casnici reglementați finali. În plus, Legea energiei prevede ca obligație pentru producători ca 50% din vânzările lor anuale de gaze să se facă prin tranzacții pe bursă, spre nemulțumirea companiilor petroliere, în special a celor cu concesiuni în Marea Neagră.
De asemenea, de 2 ani, Comisia Europeană anchetează principalele companii românești din sectorul gazelor naturale, cu suspiciuni de obstrucționare a exporturilor de gaze către UE.
"Vicepreședintele Comisiei Europene și Comisarul European al Uniunii pentru Energie a apreciat pozitiv evoluțiile legislației naționale privind liberalizarea pieței gazelor naturale, accentuând importanța finalizării acestui proces înainte ca România să preia Președinția Consilului UE", se arată într-un comunicat emis de cabinetul lui Dragea, după întâlnire.
În replică, Dragnea i-a sugerat oficialului european că Bruxelles-ul ar trebui să accepte ideea acordării de ajutoare de stat în sectoarele energiei pe cărbune și nucleare, de care România depinde foarte mult.
”Suntem de acord cu obiectivele energetice pentru 2030, dar trebuie să fim, totuși, realiști – tranziția energetică trebuie să aibă loc etapizat, cu sprijin financiar pentru un mix al surselor de producere a energiei, nu doar pentru energia verde. Tot la capitolul obiective realizabile, ținând cont că avem cel mai mare pachet legislativ care va stabili cadrul pentru perioada post-2020, ar fi util să ne îndreptăm atenția spre cooperarea regională și pe creșterea potențialului de interconectare, pentru a putea duce Europa la următorul nivel”, a declarat Liviu Dragnea.
După cum Profit.ro a relatat aici, unele centrale de producție de energie electrică din România ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum, în baza unui sistem aplicat deja în Uniunea Europeană, care prevede crearea unei așa-numite "piețe de capacitate". Scenariul este luat în calcul de Guvern, iar o decizie în acest sens va fi luată după finalizarea unui studiu al Transelectrica privind adecvanța sistemului energetic național.
De asemenea, Guvernul mai are în vedere dezvoltarea unui sistem de subvenționare a proiectelor de producție de energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv a proiectului reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, bazat pe mecanismul așa-numitelor contracte pentru diferență (CpD), prin care producătorilor li se garantează un preț minim de vânzare a energiei produse.
