Controversata lege, recent votată în Camera Deputaților, care limitează numărul de companii de pe piața distribuției de carburanți, a fost atacată vineri de USR la Curtea Constituțională. Totodată, în aceeași zi, Asociația Distribuitorilor de Produse Petroliere (ADPP) a cerut, printr-o adresă, președintelui Klaus Iohannis să nu promulge respectivul act normativ, solicitând, în acest sens și o audiență pentru susținerea și argumentarea punctului său de vedere.
Deputații au decis miercuri să restrângă liberul acces pe piața distribuitorilor de carburanți doar la companiile care dețin depozite în acest sens. Proiectul a fost votat de deputații PMP și PSD, liberalii s-au abținut, iar USR a votat împotrivă, susținând că proiectul favorizează o firmă care “are legături cu Rusia”.
Lupta împotriva evaziunii fiscale, invocată de autorii actului normativ, majoritatea parlamentari PMP și PSD, pare doar un pretext pentru promovarea legii, atât timp cât plata accizelor și TVA se face la ieșirea din antrepozitul fiscal, respectiv din rafinării, de către producători (OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil, etc).
Potrivit ADPP, dacă legea ar fi promulgată, “aproximativ 900 de companii își pot opri activitatea și mii de oameni își vor pierde locurile de muncă în plină criză economică cauzată de efectele pandemiei, cu afectarea bugetului de stat și a celorlalte bugete, prejudiciile fiind atât de mari încât sunt imposibil de estimat la acest moment”.
În plus, efectele actului normativ se vor resimți negativ în toate domeniile care utilizează combustibil - agricultură, transporturi, construcții și multe altele.
Numai în agricultură, suține ADPP în adresa amintită, membrii asociației asigură finanțarea combustibilului necesar lucrărilor agricole care se desfășoară pe o suprafață de peste 45% din terenul arabil al Românei. Astfel, activitatea a zeci de mii de societăți partenere ale distribuitorilor (consumatori finali din agricultură, transporturi, construcții), poate fi perturbată grav pe termen scurt și mediu că urmare a blocajului creat de această lege.
O analiză a Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă (CFRAP) arată că în 2019 peste 70% din cererea de pe piața agricolă de motorină a fost asigurată de revânzători (aproximativ 200 de companii revânzătoare de motorină pentru agricultură, respectiv aproximativ 250.000 metri cubi motorină), în timp ce doar 30% de furnizorii naționali/producători.
Dintre aceștia, producătorii preferă să lucreze cu distribuitori (revânzători), care au logistica necesară acestei activități, și nu direct cu clienții finali.
Prin aplicarea acestei măsuri, susține CFRAP, cel puțin jumătate din cererea de motorină pentru agricultură nu va putea să fie accesată de fermieri direct de la furnizorii naționali, atât datorită unor condiții care țin de furnizori, cât și unor condiții care țin de fermieri.
Motivele: livrarea motorinei se face de către furnizorii naționali (cele 6 companii naționale) doar cu plata în avans. Pentru furnizorii naționali de motorină agricultura reprezintă maxim 10% din totalul livrărilor, fapt pentru care multe dintre livrari vor fi efectuate cu întârziere din cauza criteriilor de eficiență/geografice/de finanțare.
Totodată, furnizorii naționali nu livrează cantități mai mici de 7.000 litri (echivalent estimat cu necesarul pentru 100 Ha lucrate pe an) și nu toți fermierii au capacitatea de depozitare autorizată și nici nevoia unei astfel de cantități la o livrare.
În plus, termenul de plată trebuie să fie susținut de o asigurare de risc de neplată. Cum nicio Întreprindere Individuală și nici un fermier înscris ca PFA nu pot să facă o asigurare de risc de neplată se va institui o limitare și o restricție pentru categoriile menționate.
Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă (CFRAP) susține că actul normativ are mai multe implicații negative pentru fermieri, printre care creșterea prețului motorinei, prin reducerea competiției pe piață (cvasi-dispariția pieței revânzătorilor), rămânând doar cei 6 operatori/producători naționali.
Din cei șase furnizori naționali, cinci sunt și producători: OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil, Mol și NIS. Cea de-a șasea companie este Oscar Downstream, care comercializează în special motorină de import, prin două segmente principale: alimentarea pe bază de carduri de carburant în rețeaua proprie de stații și distribuția de carburanți printr-o rețea de peste 1.700 de stații de incintă instalate direct la client, la nivel național. Distribuitorul dispune de o capacitate de stocare proprie de peste 50.000 de metri cubi și de o flotă de autocisterne.
Oscar Downstream, companie deținută de omul de afaceri Alin Niculae, a încheiat anul trecut cu un profit de 9,6 milioane de euro, în scădere cu o pătrime față de cel înregistrat în 2018. Acesta este cel de-al treilea an consecutiv cu profit în scădere pentru Oscar Downstream, în pofida majorării considerabile a cifrei de afaceri în această perioadă. Cifra de afaceri a Oscar Downstream a revenit pe creștere în 2017 după patru ani de scădere. În 2018, distribuitorul de motorină a vândut de 558 milioane de euro, o creștere de 24,5% față de 2017. Profitul companiei a scăzut, însă, de 15,9 milioane de euro în 2017, la 12,6 milioane de euro în 2018 și 9,6 milioane de euro în 2019, an în care a înregistrat o cifră de afaceri record, de peste 610 milioane de euro.
“Este a patra încercare de a institui un monopol în această piață, primele trei fiind promovate prin ordine ale președintelui ANAF ce au fost suspendate și anulate de mai multe Curți de Apel de la nivelul întregii țări, instanțele stabilind că măsură este nelegală”, susține ADPP.
Promulgarea legii ar conduce la reducerea concurenței și creșterea prețurilor, existând riscul că beneficiile acestei propuneri legislative să fie mai mici decât efectele negative generate așa cum susține în mod repetat și Consiliul Concurenței, încă din anul 2019, când și-a exprimat în mod expres îngrijorările cu privire la riscurile aplicării restricțiilor în domeniul comercializării angro de produse petroliere, restricții precum cele din propunerea legislativă, care ar influență în mod direct mediul concurențial.
În sesizarea făcută către Curtea Constituțională, USR susține că respectivul act normativ încalcă mai multe articole din Constituție, printre care:
-
Art. 11 alin. (1) din Constituție, “Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.” Acest text al Legii fundamentale se referă la unul dintre principiile fundamentale ale încrederii între state în raporturile lor internaționale: principiul bunei credințe.
-
Art. 15 alin. (2) din Constituție, “Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”. Astfel, potrivit dispozițiilor constituționale și legale invocate în sesizare, suntem în prezența unei reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilă sau fiscală.
-
Art. 45 din Constituție, “Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa și exercitarea acestora in condițiile legii sunt garantate.”
-
Art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție, “Economia României este economie de piata, bazată pe libera inițiativă și concurență. Statul trebuie sa asigure: libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.”
