Deținătorii de centrale electrice producătoare de energie regenerabilă se tem că producția lor își va pierde accesul prioritar în rețelele electrice după modificarea recentă a Legii energiei, ceea ce, susțin ei, contravine legislației europene în vigoare, și avertizează că modificările la lege ar constitui o formă mascată de ajutor de stat pentru termocentralele pe cărbune, care poate duce la declanșarea de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement împotriva României.
Camera Deputaților a adoptat marți, în unanimitate, un proiect de modificare a Legii energiei și gazelor naturale care permite, practic, producătorilor de energie controlați de stat cu prețuri competitive pe piață, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, să-i "subvenționeze" pe cei cu costuri mari de producție, cum ar fi termocentralele din cadrul Complexurilor Energetice Oltenia și Hunedoara, prin legiferarea posibilității de încheiere a unor contracte bilaterale prin care să-și vândă energia produsă "la pachet", fie pe piața internă, fie la export.
"Considerăm că legea energiei în sine, cu noile modificări, reprezintă o formă mascată de ajutor de stat pentru sectorul de cărbune. Înțelegem și admitem că este necesar să fie susținut cărbunele în mixul energetic, însă solicităm ca sprijinul să se facă transparent, în mod public, prin ajutor de stat aprobat de Comisia Europeană, și nu prin tot felul de tertipuri care pot genera o noua procedura de infringement împotriva României și care, din nou, distorsionează piața energiei”, a declarat prim-vicepreședintele Organizației Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – PATRES, citat într-un comunicat al patronatului.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI PSD îl cheamă la raport pe Mișu Negrițoiu: prețul maxim pentru RCA aruncă povara pe cetățeni. Tariful controlat ar putea muri prematur Forma inițială a Legii energiei prevedea că producătorilor de energie din surse regenerabile "li se asigură posibilitatea preluării în orice moment și a vânzării întregii cantități de energie electrice livrată în rețea, în funcție de capacitatea racordului la rețea și de disponibilitatea unităților/resurselor eligibile".
Modificarea recentă a eliminat sintagma "și a vânzării" și a condiționat accesul prioritar în rețea al energiei regenerabile de menținerea siguranței sistemului energetic. Astfel, noua formă a legii prevede că producătorilor de energie din surse regenerabile "li se asigură posibilitatea preluării în rețea, în orice moment, a energiei electrice produse, în funcție de capacitatea racordului la rețea și de disponibilitatea unităților/resurselor eligibile, fără a se pune în pericol siguranța sistemului".
Astfel, în lege a fost introdusă expresia "siguranța SEN" (Sistemul Energetic Național – n.r.), definită ca "asigurarea continuității în alimentare de către operatorul de transport și de sistem a unui mixt de producere și a serviciilor tehnologice de sistem, astfel încât să poată fi suplinită ieșirea din funcție a oricărei capacități energetice, fără a se deconecta consumatori de la rețea".
"Prin limitările la accesul prioritar la rețea - primele două articole din lege - se acreditează idea anulării de facto a priorității energiei din surse regenerabile, ceea ce contravine Directivei 2009/28/CE. Aviz autorităților! Prin adoptarea acestui amendament, Romania se poziționează contrar deciziilor adoptate în cadrul COP 21 la Paris, ascunzându-se în spatele „siguranței Sistemului Energetic Național”", se arată în comunicatul PATRES.
CITEȘTE ȘI STUDIU Doar 18% dintre români vor educație financiară în școli, deși au cele mai slabe cunoștințe financiare din UE În plus, prevederea din lege potrivit căreia susținerea de către stat a energiei regenerabile trebuie să aibă în vedere "promovarea utilizării surselor regenerabile de energie în cel mai eficient mod" a fost înlocuită cu necesitatea ca sprijinul de stat să aibă în vedere "promovarea utilizării surselor regenerabile de energie în cel mai eficient mod, astfel încât să se obțină cel mai mic preț la consumatorul final".
"Afectați în mod vădit, producătorii de energie din surse regenerabile întreabă: De ce doar energia regenerabilă să fie produsă la cel mai mic cost? De ce nu și energia nucleară, de pildă? Ca regulă, toate sursele de energie au acest rol - de a asigura cel mai mic cost, printr-un mix energetic optim. În mod evident, este o discriminare care poate genera noi abuzuri pentru producătorii de energie din surse regenerabile, amenințați deja cu insolvența și falimentul", se mai afirmă în comunicatul patronatului industriei energiei regenerabile.
Din 2013, autoritățile au început să taie semnificativ din subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sub formă de certificate verzi adăugate pe facturile de curent electric ale tuturor consumatorilor de energie electrică din România, pentru a ține sub control prețul final plătit de clienți.
Reducerea subvențiilor, cele mai generoase din Europa la debutul schemei de sprijin pentru energia regenerabilă, a continuat și în anii următori, astfel încât, în prezent, organizațiile profesionale ale industriei se plâng că mulți producători de energie verde nu-și mai pot acoperi costurile și intră în insolvență sau faliment. De altfel, puterea instalată totală a capacităților de producție de energie regenerabilă a scăzut cu peste 8% anul acesta, de la 5.142 MW la finalul anului trecut la 4.690 MW la jumătatea lui 2016.
CITEȘTE ȘI Prună: Magistrații să aplice fără timiditate dispozițiile privind confiscarea. Să fie redat societății ce s-a furat Avântul de până anul acesta al producției de energie regenerabilă, cu acces prioritar la rețeaua electrică și subvenționată masiv, a creat însă probleme marilor producători de energie pe cărbune, Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara. Acestea erau oricum ineficiente și aveau costuri mari de producție, ceea ce le împiedica să vină cu prețuri atractive pe piața de energie, însă acest aspect a fost agravat de prețurile infime pe care își permiteau să le practice operatorii de centrale eoliene și solare, grație certificatelor verzi primite în baza legislației în vigoare și decontate de consumatori.
În plus, caracterul intermitent al producției centralelor eoliene și solare pune probleme de echilibrare a sistemului energetic național. De exemplu, în februarie anul acesta, intensificarea progresivă a vântului a făcut ca producția de energie electrică a centralelor eoliene să urce într-o zi, în interval de câteva ore, de 4,5 ori, de la doar 600 MW la peste 2.700 MW. În alte zile se întâmplă exact invers. Pe 20 ianuarie, centralele eoliene n-au mai produs, ba chiar au afișat producție negativă, de -1 MW, ceea ce însemna că acestea nu mai introduceau energie în sistem, ci consumau curent electric din rețeaua națională, pentru a-și menține în funcțiune instalațiile.
Iarna, problema este mai acută. Nicio categorie de turbine eoliene nu poate funcționa la temperaturi sub -20 grade Celsius. În plus, vârful de sarcină pe timpul iernii este înregistrat seara, când centralele fotovoltaice nu pot funcționa.
Legislația prevede că energia electrică produse din surse regenerabile trebuie preluată obligatoriu cu prioritate în sistemul energetic național. Asta înseamnă că, de fiecare dată când condițiile meteo sunt favorabile producției de energie eoliană și solară, acestora trebuie să li se preia întreaga producție în sistem, fiind oprite în compensație centralele care funcționează pe alte tipuri de combustibil. În schimb, atunci când centralele eoliene și solare nu pot produce, golul de producție lăsat de acestea trebuie compensat din alte surse, prin pornirea centralelor convenționale. Iar oprirea și repornirea termicentralelor este costisitoare și accelerează uzura instalațiilor.
