Legislația românească va fi modificată pentru a se permite vânzarea în avans către furnizori, de către dezvoltatorii de proiecte de centrale de producție de energie, a electricității care urmează să fie produsă, în scopul facilitării obținerii de finanțare pentru implementarea respectivelor proiecte, măsură cerută de mult timp atât de investitorii interesați, cât și de furnizori și de consultanții în domeniu.
Furnizorii români de energie electrică deplâng de mulți ani faptul că nu pot încheia contracte pe termen lung de cumpărare de energie în avans de la dezvoltatorii de proiecte de producție de electricitate din cauza faptului că, potrivit reglementărilor în vigoare, acești dezvoltatori nu pot deveni participanți la piața de energie până la finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor lor.
Astfel, încă din 2012, patronatul furnizorilor acuza "blocarea investițiilor în sectorul energiei electrice: dezvoltatorii de proiecte în sectorul producerii energiei, în special din surse regenerabile, neavând calitatea de participant la piață, nu pot încheia contracte pe termen lung cu furnizorii, contracte solicitate de către bănci ca o garanție pentru finanțarea proiectelor".
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Legislația în prezent în vigoare prevede că producția de energie electrică se desfășoară în baza unei licențe ANRE pentru exploatarea comercială de capacități energetice, participarea la piața de energie administrată de OPCOM fiind condiționată de deținerea acestei licențe.
Potrivit unui proiect legislativ, se are în vedere introducerea unei excepții la această normă, care va permite unui producător care urmează să realizeze o investiție într-o capacitate de producere de energie electrică să tranzacționeze pe o platformă de piață dedicată, fără a deține în prealabil o licență, energia viitoare ce va fi produsă de respectiva capacitate, ca garanție pentru obținerea finanțării necesare.
"Astfel, prevederile propuse elimină o barieră în calea creerii unei piețe funcționale, centralizate, pentru încheierea de contracte pe termen lung", este motivarea modificării legislative propuse.
În plus, pe piața concurențială angro se vor putea introduce și produse de tranzacționare flexibile, nestandardizate, în care puterea orară va putea varia față de cantitatea ofertată în contract, in limita unui procent stabilit în prealabil, iar prețul de atribuire va putea fi actualizat pe baza unor indicatori publici. În acest context, al produselor de tranzacționare flexibile, încheierea de contracte bilaterale negociate direct va fi interzisă.
"Impulsionarea tranzacționării cu un grad sporit de flexibilitate va conduce la o creștere a lichidității pe piață și la facilitarea creării casei de compensație, iar ulterior apariției acesteia la eliminarea riscurilor de contraparte și a costurilor aferente, suportate în ultimă instanță de consumatorii finali. De asemenea, se estimează că astfel se vor reduce situațiile privind multiplele rezilieri de contracte bilaterale și implicit va crește siguranța în alimentare a consumatorilor finali", se mai afirmă în documentul de fundamentare al proiectului legislativ.
Acesta își propune să legifereze și posibilitatea și dezvoltarea de mecanisme de capacitate, prin care unele centrale de producție de energie electrică, cum ar fi cele pe cărbune, ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum.
România are nevoie vitală de noi centrale de producție de energie. Profit.ro scria în ianuarie că, deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus din unități de producție active doar teoretic, dar aflate în conservare, din centrale oprite programat sau accidental pentru reparații (în special pe cărbune și gaze), din capacități ținute în rezervă pentru servicii de sistem, precum și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.
