Acționarii companiei de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, au respins în AGA, cu majoritate de voturi, solicitarea Directoratului societății de a i se permite să angajeze avocați externi pentru a se apăra în procesul intentat de un fost membru al conducerii executive, care a cerut instanței de judecată anularea procedurii de selecție demarate în vară în urma căreia, în septembrie, a fost numit un nou Directorat al companiei, cu mandat de 3 ani și 4 luni.
Reclamantul este Bogdan Toncescu, fost membru al Directoratului, care nu și-a păstrat funcția în urma procedurii de selecție, dar este în continuare angajat la Transelectrica, fiind în prezent director în cadrul Direcției Guvernanță Corporativă al societății. El a introdus acțiunea în instanță în luna august.
Decisiv pentru hotărârea AGA de respingere a propunerii de contractare de servicii juridice externe a fost votul acționarului majoritar, Secretariatul General al Guvernului (SGG), care deține 58,6882% din titlurile Transelectrica.
Înainte de AGA, luna trecută, SGG l-a întrebat oficial pe președintele Directoratului, Ștefăniță Munteanu, de ce Transelectrica are nevoie de avocați din afara companiei și de ce consilierii juridici proprii ai acesteia nu ar putea gestiona procesul.
Răspunsul a fost că procesul, intentat de Bogdan Toncescu în baza Codurilor civil și de procedură civilă, precum și a OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a companiilor de stat, este ″atipic″ pentru consilierii juridici ai Transelectrica, aceștia neavând ″practică judiciară″ în materia menționată, nemaiconfruntându-se cu ″niciun precedent similar″.
″Ipotetica admiterii unei astfel de acțiuni ar crea un precedent periculos și ar cauza un impact deosebit de grav asupra companiei, atât din punct de vedere organizatoric și funcțional, cât și din punct de vedere juridic și societar. În acest context, am apreciat că se impun a fi inițiate și derulate toate demersurile legale și procedurale posibile în vederea protejării drepturilor și intereselor legitime ale companiei și maximizării șanselor de apărare a acesteia împotriva unor apărări denigratoare, șicanatoare ale reclamantului, mai ales că acesta este un fost membru al Directoratului cu acces nelimitat la resurse și actual salariat în cadrul companiei, dețînând funcția de director în cadrul Direcției Guvernanță Corporativă, Relația cu Investitorii și Reprezentare, cu posibil ascendent asupra personalului companiei. În consecință, am identificat oportunitatea reprezentării companiei de practicieni în drept, independenți, specializați pe domeniul indicat mai sus″, a răspuns Directoratul Transelectrica.
Cu toate acestea, SGG a votat împotriva contractării de servicii juridice externe.
Bogdan Toncescu a cerut instanței de judecată anularea deciziei Consiliului de Supraveghere (CS) al Transelectrica nr. 14 din 27.03.2024 prin care s-a aprobat demararea procedurii de selecție a membrilor Directoratului societății, precum și anularea procedurii de selecție ca atare, începută ca urmare a deciziei CS nr. 14/2024, prin publicarea pe site-ul societății pe data de 25 iunie 2024 a anunțului privind selecția candidaților pentru poziția de membru al Directoratului Transelectrica.
În urma procedurii, Consiliul de Supraveghere al Transelectrica i-a numit în septembrie, ca membri ai Directoratului, pe Ștefăniță Munteanu (președinte), Victor Moraru (vicepreședinte), Florin Cristian Tătaru (membru), Cătălin Constantin Nadolu (membru) și Vasile Cosmin Nicula (membru). Munteanu, Tătaru și Nadolu făcuseră parte și până atunci din Directorat. Mandatele, care au început pe 3 octombrie 2024, sunt valabile până pe 29 februarie 2028.
După cum a relatat Profit.ro, Transelectrica continuă să piardă dispute cu foști membri ai Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului la Centrul Internațional de Arbitraj al Camerei Federale Economice Austriece de la Viena, fiind obligată la plata de despăgubiri.
Comisia Europeană a publicat în octombrie un document prin care a anunțat că a făcut evaluarea preliminară a celei de-a treia cereri de plată a României în cadrul PNRR și a propus suspendarea parțială a plății, deoarece Guvernul nu a îndeplinit șase jaloane. Trei dintre acestea sunt legate de reforma guvernanței corporative la companiile de stat, inclusiv de modalitatea în care sunt numiți șefii acestora.
