România și Ungaria au furnizat în luna iunie aproape 60% din importurile de energie electrică ale Ucrainei, care la rândul său și-a dublat în această lună volumele importate până la un nivel record, ca urmare a bombardamentelor rusești ce au afectat sistemul național. Probabil că acesta a fost unul din principalele motive, alături de canicula instalată și seceta care a afectat producția de energie hidro, pentru care piețele spot de la București, Budapesta și Balcani au fost cele mai scumpe din Europa, prețurile din regiune deconectându-se practic de cele din vestul continentului, conform analizei Profit.ro.
De ce este important Cuplarea prin preț a piețelor spot a fost concepută de autoritățile europene pentru a asigura fluxul de energie din zonele mai ieftine către cele mai scumpe și pentru a se evita o decalare considerabilă de prețuri pe piața unică europeană. De mai mult de o lună, însă, se poate observa o deconectare a piețelor din estul Ungariei (România, Bulgaria, Grecia, dar și Slovacia sau Polonia) de cele europene, în special prețurile din Balcani fiind net superioare celor din Europa Occidentală.
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Mai este interesant Autoritățile române, printre care și ministrul Energiei, Sebastian Burduja, au explicat situația prin faptul că piața maghiară de energie s-a decuplat de piața Europei de Sud-Est prin întreruperi și reduceri ale capacității nete de transfer din Ungaria. Potrivit lor, capacitatea netă de transfer dintre Ungaria și țările vecine (Serbia, România) a fost redusă semnificativ din cauza reparațiilor la un element al rețelei de transport din apropierea centralei Paks. "La noi ajunge prea puțină energie ieftină din vest, mare parte rămânând în Ungaria", susține Burduja.
Cu toate acestea, exporturile maghiare către Ucraina nu numai că n-au fost afectate, ci au explodat. Ponderea acestora în total importuri de energie ale Kievului au fost de 42%. România a contribuit și ea cu 17%.
Ucraina și-a dublat într-o singură lună, din mai în iunie, importurile de electricitate, ajungând la peste 850 GWh importați, ceea ce reprezintă cu 6% mai mult decât importurile totale din întreg anul trecut.
Acesta este cel mai ridicat import lunar al Ucrainei din ultimii 10 ani, în condițiile în care nu există date publice disponibile premergătoare anului 2014.
Comparativ cu importurile din aceeași lună a anului trecut, de 43 GWh, cele din Iunie 2024 au fost de 20 de ori mai ridicate.
Cel mai mare cel mai mare volum de energie electrică a fost importat în iunie de Ucraina din Ungaria – 357,1 GWh sau 42%. Alți 297 GWh (148,5 GWh de fiecare) au venit din Slovacia și România (17% din fiecare țară) și 138,1 mii MWh (16%) - din Polonia. 66,2 GWh sau 8% din total a fost importat din Republica Moldova.
În ultimele zile ale lunii trecute, Ukrenergo (operatorul sistemului de transport al energiei electrice din Ucraina) a importat în jur de 35 GWh de energie electrică pe zi din țările vecine, cu un vârf la sfârșitul lunii iunie de puțin peste 35.600 MWh, potrivit institutului de cercetare Dixi Group din Kiev
Tendința a continuat și în primele zile ale acestei luni. Astfel, în prima săptămână a lunii iulie, importurile de energie ale Ucrainei au crescut cu 13%, până la 233,4 GWh, depășind recordul săptămânal anterior din iunie. În același timp, Ucraina nu a exportat energie electrică timp de 8 săptămâni la rând.
Electricitatea a fost importată în prima săptămână a lunii iulie din cinci țări vecine: Ungaria (105,8 mii MWh sau 45%), Slovacia (42,5 mii MWh sau 18%), România (38,2 mii MWh sau 16%), Polonia (27,1 mii MWh sau 12%), Moldova (19,9 mii MWh sau 9%).
Importurile au crescut în prima săptămână a lunii iulie din toate statele vecine Ungariei, cu excepția Poloniei. Cea mai mare creștere a importurilor s-a înregistrat din Moldova - cu 26%, în timp ce importurile din Slovacia, România și Ungaria s-au majorat cu 4%, 20% și, respectiv, 25%.
Iar volumele sunt unele importante. Dacă Ucraina ar fi importat aceleași cantități ca în luna iunie a anului trecut, o mare parte din diferența de peste 800 GWh ar fi ajuns din Ungaria în România și apoi, în Balcani, contribuind la o scădere semnificativă a prețurilor din regiune, care în ultima lună au fost și de 4-5 ori peste cele din vestul Europei.
Prețul mediu al anergiei furnizate miercuri în întreaga Europă
Miercuri, când România înregistra un preț record al anului la energie furnizată în intervalul orar 20-21, de 2.197 lei/MWh sau 441 euro/MWh (record spulberat joi când prețul a crescut la aproape 3.000 de lei/MWh), din Ungaria intrau în România, potrivit mecanismului de cuplare, 7,15 GWh, o cantitate de 5 ori mai mică decât cea care este importată în prezent zilnic de Ucraina în principal din Ungaria și România și de peste 2 ori mai redusă decât cea care ajunge din Ungaria în sistemul energetic național al Kievului.
În plus, potrivit Dixi Group, cele mai mari volume de importuri ale Ucrainei sunt efectuate în orele de dimineață și seara, exact când și în România există vârf de consum, ca urmare a curbei de producție de energie solară.
Într-o zi cu soare, timp de 8-9 ore producătorii de energie solară dispecerizabili injectează o medie orară de aproximativ 1.000 MW în sistem (marți a fost atins un nou record de producție solară instantanee, de 1.250 MW, ponderea producției fotovoltaice în total producție orară de zi fiind, în medie, de aproape o cincime), la care adaugă o cantitate similară (o parte din ea autoconsumată), din partea prosumatorilor, care nu sunt dispecerizați. Căldura ridicată însă majorează consumul pe timp de seară, când acesta crește de la o medie orară a zilei de 6.500 MW până aproape de 8.000 MW, prosumatorii nemaicontribuind la diminuarea cererii și majorarea producției, ci punând la rândul lor presiune pe cerere. Iar la aceste ore, crește și cererea venită din partea ucraineană, care importă masiv în aceste intervale.
Probabil că aceasta este principala explicație a prețurilor record înregistrate pe OPCOM în orele de seară.
Ajutorul acordat de statele europene Ucrainei, care se confruntă cu pene de curent și de 12 ore pe zi (jumătate din capacitatea de generare de electricitate a Kievului fiind înjumătățită, potrivit Reuters), este unul necesar, însă soluția găsită distruge practic mecanismul european de cuplare prin preț și, implicit, piețele spot de la vest de Budapesta.
Așa se face că în timp ce în Germania sau Franța prețurile medii pentru ziua următoare erau miercuri de 70 de euro, în România ele erau duble (148 euro/MWh) sau chiar aproape triple în Ungaria (194 euro/MWh).
Autoritățile europene și, implicit, cele autohtone ar trebui să ia în calcul efectele pe termen lung asupra pieței europene a energiei, pe care oricum în prezent companiile nu mai concurează pentru clienți, prin prețuri și servicii, ci concurează în principal pe subvenții, naționale și europene.
Nu numai că prețurile spot din Europa de Est sunt de câteva ori peste cele din cea Occidentală, care funcționează după principiul “business as usual”, dar sunt afectate și capacități de transport. Este evident că energia “ieftină” care ajungea în trecut în România și în restul Europei de Est nu mai ajunge în regiune, însă nu pentru că rămâne în Ungaria, așa cum susține ministrul Sebastian Burduja (“la noi ajunge prea puțină energie ieftină din vest, mare parte rămânând în Ungaria”), ci, așa cum arată datele, pentru că este exportată în Ucraina, ceea ce afectează mecanismul de cuplare prin prețuri, nu doar pentru România, Bulgaria și Grecia, dar și pentru statele din Balcanii de vest, care recent au fost lovite de o pană de curent generalizată.
Deocamdată, chiar dacă pe piețele spot din România (PZU și intraday) se tranzacționează un volum egal cu 35-40% din consumul intern, consumatorii finali din România nu sunt afectați, ei beneficiind de prețuri plafonate, iar furnizorii pot cumpăra energie din producția internă la preț reglementat direct de la producători.
Producția internă este însă insuficientă, iar pentru importuri sunt achitate prețuri mult mai ridicate, cele spot. Guvernul este cel care, potrivit legislației, trebuie să achite furnizorilor diferența dintre prețul plafonat și cel de achiziție, ceea ce face ca bugetul statului și, implicit, toți contribuabilii, să fie principalele victimale ale situației de piața “disfuncțională” a energiei.
Însă nici furnizorii nu sunt scutiți de achitarea notei de plată pentru energia scumpă de pe piață. Asta pentru că, începând de la 1 aprilie 2024 valoarea maximă a prețului mediu ponderat al energiei electrice la care Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) calculează sumele de decontat de la bugetul de stat pentru furnizorii de energie electrică este de 700 lei/MWh. Iar prețul zilnic mediu pe PZU pentru ultimele 4 zile a fost de 740 lei/MWh (luni), 591 lei/MWh (marți), 738 lei/MWh (miercuri) și 944 lei/MWh (joi).
În plus, prețurile de pe piețele spot se rostogolesc și pe cea de echilibrare, unde un MWh a ajuns și 16.000 lei. Pe piața de echilibrare se achită dezechilibrele produse prin abateri între productia programată și cea realizată sau între schimburile comerciale programate și cele realizate.
Într-o postare pe Facebook, și ministrul Energiei, Sebastian Burduja, amintește, dar doar la categoria "și altele", de importurile ridicate ale Ucrainei: “importul permanent al Ucrainei din Europa, pentru toate intervalele orare, medie de aproximativ 1500 MW, iar la vârful de seară de aproximativ 1.700 MW”.
