GRAFICE RECORD Prețul gazelor a sărit la cel mai mare nivel înregistrat în istorie în această perioadă, cu excepția anului declanșării conflictului din Ucraina

Gazul cu livrare în ziua de 3 septembrie s-a tranzacționat la un preț mediu de 359,98 lei/MWh, cu peste 210 lei mai mare decât cel de 150 de lei înregistrat la finalul lunii februarie.

Potrivit unei analize efectuate de operatorul de transport național, Transgaz, în perioada 27 februarie-7 septembrie, prețul gazelor pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-au majorat cu 125%.

Singurele burse din Europa cu o apreciere mai scăzută a cotațiilor gazelor a fost Enex Group din Grecia (creștere de 116,02%) și CEEGEX din Ungaria (crestere de 121,39%).

CITEȘTE ȘI LEGE pentru investiții de pe vremea lui Ceaușescu. Nicușor Dan a promulgat actul care permite construirea de hidrocentrale în arii naturale protejate. Hidroelectrica se plânge demult că proiecte de pe vremea lui Ceaușescu nu pot fi finalizate

Celelate burse regionale au înregistrat în schimb majorări de prețuri mai accentuate decât în România: Balkan Gas Hub din Bulgaria (133,09%), CEGH din Austria (127,99%), Polish Power Exhange din Polonia (125,88%), GME din Italia (148,99%), Trading Hub Europe Germania (133,87%), TTF (ICE Endex) din Olanda (136,64%), PEG (ICE Endex) din Franța (144,52%), MIBGAS din Spania (162,72%).

Evoluția prețului gazelor din ultima lună pe BRM

Presiunea a fost în principal una externă, piața gazului autohtonă fiind integrată în piața unică europeană, care continuă să fie una extrem de tensionată.

Pe 8 septembrie, cotația TTF (Title Transfer Facility) de pe bursa olandeză de profil, de referință la nivel european, s-a situat la 75,18 EUR/MWh, față de 69,81 EUR/MWh la 31 august și 73,31 EUR/MWh la 7 septembrie.

CITEȘTE ȘI Ofertă inedită KFC. Pui prăjit gratuit pe viață în schimbul unui tatuaj, la un festival din Italia

Evoluția este influențată în continuare de situația geopolitică din Orientul Mijlociu și de incertitudinile privind transporturile energetice prin Strâmtoarea Ormuz. Acordul dintre Iran și Oman privind crearea unei rute temporare sigure pentru transportul maritim este în etapa finală, însă nu a fost încă semnat, ceea ce menține o primă de risc pe piață, susține compania moldoveană de stat Energocom într-o analiză.

Un alt factor important rămâne nivelul redus al stocurilor. Depozitele europene de gaze sunt încărcate în proporție de aproximativ 67%, sub media ultimilor ani, de circa 83% pentru această perioadă. Situația este și mai dificilă în Germania, unde nivelul stocurilor este de aproximativ 53,6%, comparativ cu media ultimilor cinci ani de circa 80%.

De asemenea, piața urmărește atent și evoluția livrărilor de gaz natural lichefiat (GNL). O navă din Qatar a traversat recent Strâmtoarea Ormuz, pentru prima dată din luna iulie, iar alte nave se repoziționează în regiune.

CITEȘTE ȘI VIDEO Cel mai mare atac cibernetic din istoria Cadastrului: A fost exploatată o vulnerabilitate cunoscută din 2021. Când și-au dat seama angajații că sunt atacați. Ce a făcut atacatorul după ce a luat controlul. SRI confirmă Profit.ro: A lucrat cu Bitdefe

Acestea sunt semnale pozitive, însă nu indică deocamdată o reluare a exporturilor la scară largă. În același timp, competiția dintre Europa și Asia pentru cargourile disponibile continuă să influențeze piața.

Cotațiile pentru lunile următoare rămân la niveluri ridicate. Pentru livrările din perioada octombrie 2026 – martie 2027, acestea se situează în prezent între aproximativ 70 și 75,2 EUR/MWh, cele mai ridicate valori fiind înregistrate pentru începutul sezonului rece.

În România, cel de-al doilea mare producător intern, OMV Petrom, este nevoit să cumpere gaze de import, la prețul pieței, pentru a le depozita, și chiar și așa, cantitatea depozitată de companie se situează cu o treime sub cea de anul trecut. OMV Petrom avea înmagazinate la finalul primului semestru doar 1,8 TWh de gaze, cu o treime sunt nivelul de 2,7 TWh pe care îl raporta la finalul lunii iunie a anului trecut.

Deși România este cel mai mare producător de gaze din UE, în zilele mai friguroase, producția internă și extragerile din depozite nu pot acoperi consumul intern, fiind nevoită să apeleze la importuri. Pentru care va concura cu restul statelor europene, care nici măcar nu beneficiază de avantajul producției interne.

CITEȘTE ȘI VIDEO Accident grav de autobuz, a intrat în 12 mașini

În plus, presiunea necesară extragerii din depozite la un nivel optim depinde de gradul de umplere al acestora. Dacă România pornește cu un nivel inferior anilor trecuți de înmagazinare, o eventuală perioadă mai friguroasă în luna februarie, cum s-a mai întâmplat, va pune o presiune ridicată pe sistemul național, implicit pe importuri, asta dacă există surse disponibile, necontractate de companii din alte state.

Dacă actuala criză energetică poate fi traversată cu ajutorul stocării energiei electrice produse ziua (în Bulgaria, eventual) pentru a acoperi vârfurile de consum de seara, iarna viitoare, nu poți stoca gaze ziua pentru susține consumul de noapte.

Activitatea de înmagazinare este una sezonieră, îți faci sanie vara pentru a naviga cu bine iarna.

Dubalarea prețului gazelor pe piața liberă nu are cum să nu se reflecte și în facturile viitoare ale consumatorilor finali.

Dacă până în prezent, scumpirile de pe piață erau suportate aproape exclusiv de consumatorii non-casnici (care le transferau evident în prețurile finale ale bunurilor pe care le produceau), în acest an și consumatorii casnici, și centralele de producție de energie termică ce alimentează sistemele centralizate publice de încălzire vor suporta o parte din factură.

CITEȘTE ȘI VIDEO Momentul în care avionul F-16 românesc distruge drona rusească

Motivul: Cantitățile din producția internă disponibile la preț reglementat, de 110 lei/MWh, pentru acoperirea consumului clienților casnici și CET-urilor, s-au diminuat în 2026, potrivit celor 2 mari producători interni, Romgaz și OMV Petrom, la aproximativ 32 TWH, de la 52 TWh în 2025.

Diferența, de aproape 20 TWh, nu mai poate fi achiziționată la preț reglementat, ci trebuie cumpărată de furnizori de pe piața liberă la preț de piață, de peste 3 ori mai ridicat decât cel reglementat, ceea ce va avea un impact, foarte probabil, și în facturile finale.