Livrările de gaze ale Gazprom prin Turkstream către Turcia și Bulgaria au depășit un miliard de metri cubi în mai puțin de o lună, confirmând faptul că veniturile Transgaz din tranzitul internațional din acest an vor fi afectate. Până la 21 decembrie 2019, respectivul volum de gaze traversa România prin cele trei conducte de tranzit Isaccea-Negru Vodă 1,2 și 3. De la 1 ianuarie 2020 însă, nici o moleculă de gaz n-a mai traversat Dobrogea, Transgaz utilizând singura conductă pentru care are semnat acord de interconectare cu Ucraina, Isaccea-Negru Vodă 1, pentru a importa gaze.
În prima parte a lunii decembrie, prin cele trei conducte de tranzit din Dobrogea , traversau România zilnic 350-400 GWh, pentru ca în a doua parte a lunii, volumul să coboare undeva la 150-200 GWh/zi.
De la 1 ianuarie, potrivit Platts, fluxurile fizice zilnice intrate prin Turkstream în Turcia au fost de aproximativ 220 GWh (20 mil mc/zi), iar în Bulgaria, de aproximativ 180 GWh (17 mil mc/zi), similare volumului total care străbătea România în prima parte a ultimei luni a anului trecut.
Luni, Gazprom a anunțat că prin Turkstream au fost efectuate deja livrări de un miliard de metri cubi de gaze, din care 54% au fost destinate pieței turcești, iar 46% au fost livrate la granița dintre Turcia și Bulgaria.
De acolo, acestea s-au îndreptat o parte către piața internă bulgară, iar alta către Macedonia și Grecia, care, la fel ca Bulgaria și Turcia, se alimentau din tranzitul pe fostul coridor transbalcanic ce traversa România.
Evoluția volumului de gaze care a tranzitat România în ultima lună pe Isaccea - Negru Vodă 1 (sursa: ENTSOG)
La o primă vedere, acesta ar putea fi motivul pentru care Transgaz refuză să semneze un nou acord de interconectare cu operatorul de sistem și transport ucrainean pe celelalte două fire de transport, Isaccea-Negru Vodă 2,3. Dacă foștii clienți cin Balcani se alimentează din Turkstream, este clar că nimeni nu va rezerva capacități pe fluxul Ucraina-Bulgaria (via România). Iar cele două fire nu au decât un singur sens al fluxului, de la nord la sud.
Cu totul alta este situația firului 1, care poate asigura și transportul de la sud la nord. Ucraina și, eventual, Republica Moldova ar fi putut importa gaze din Bulgaria, dacă România nu gâtuia conducta, importând pe aceasta gaze din Ucraina și făcând astfel imposibilă utilizarea sa în sens contrar.
Evoluția volumului de gaze care a tranzitat România în ultima lună pe Isaccea - Negru Vodă 2, 3 (sursa: ENTSOG)
Și asta pentru că, din motive necunoscute, Transgaz a refuzat să semneze un acord de interconectare pe rutele de import tradiționale (Medieșul Aurit și Isaccea), preferând să folosească firul 1 al fostului coridor transbalcanic, nu pentru tranzit, ci pentru import.
Aproximativ 20% din veniturile Transgaz proveneau din transportul internațional de gaze, sumă care se va reduce considerabil. Chiar dacă în prezent nu curge nicio moleculă de gaz pe fostul coridor transbalcanic, Transgaz va mai încasa tarife de la Gazprom până în 2023, având semnat un contract de tip ship or pay cu gigantul rus.
